Demență. De ce unele cafenele eșuează cu unii clienți

Demență, cafenele. Cercetătorii Adelina Broadbridge și David Johnson de la Universitatea din Stirling, Marea Britanie, au vrut să vadă de ce oamenii cu demență nu se simt bineveniți în unele cafenele și restaurante, în condițiile în care până în 2020 numărul celor cu această afecțiune va ajunge la un milion.

Concluziile studiului lor se discută azi, 4 septembrie, la conferința anuală a Academiei Britanice de Management din Birmingham. Adelina Broadbridge afirmă, conform medicalxpress, că deși unele cafenele și restaurante se adaptează încet, încă lipsesc anumite lucruri. Enumeră zgomotul puternic din cafenea, semnele confuze și personalul nerăbdător.

Demență, cafenele: sub stigmatul bolii

"Factorii în servicii de calitate, cum ar fi angajații care își iau timp, ascultă cu atenție și urmăresc propriul limbaj al corpului, pot face o diferență uriașă în a ajuta clienții cu demență să se simtă în largul lor și să fie incluși social. Deoarece numărul persoanelor cu această boală pare să ajungă la un milion până în 2020, cafenelele și restaurantele vor observa inevitabil o creștere a clienților care suferă de boală. În general, concluziile au arătat prevalența și persistența stigmatului social în societatea actuală față de demență. Stigmatizarea demenței este încă răspândită și poate fi privită ca o barieră principală care împiedică persoanele cu demență și îngrijitorii lor să se încadreze în societate", susține cercetătoarea, conform sursei amintite.

Cei doi specialiști au discutat cu îngrijitori ai persoanelor cu demență din două orașe și au descoperit că toți aveau experiențe negative în unele cafenele și restaurante. Mai precis, oamenii cu demență găsesc confuze semnele și dispunerea din anumite localuri, iluminarea prea slabă, zgomotul prea tare sau personalul era nerăbdător dacă dura mult timp până plăteau.