Acesta este cel mai mare pericol pentru creier. Reputatul medic neurochirurg Vlad Ciurea ne-a explicat cum ne distrugem creierul în fiecare zi.
Stilul de viață poate avea un impact semnificativ asupra sănătății creierului și a funcțiilor cognitive. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea creierului în formă și poate reduce riscul de afecțiuni cognitive precum demența și Alzheimerul.
Expertul în neurochirurgie, academicianul profesor universitar doctor Vlad Ciurea, a tras un semnal de alarmă cu privire la efectele devastatoare ale stilului de viață asupra creierului uman. Acad. prof. univ. dr. Vlad Ciurea a subliniat că stresul constant, generat de presiunea zilnică la locul de muncă, în mediul familial sau prin intermediul mediului media, poate deteriora grav rețeaua de celule nervoase din creier.
Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra creierului și poate afecta funcțiile cognitive.
"Cea mai mare greșeală este stresul. Celulele nervoase sunt în rețea de tip network și în cazul în care nu mai fac față la solicitarea aceasta zilnică pe care o avem de la serviciu, acasă, de la televizor, atunci network-ul nostru nu mai funcționează bine. Se desetează structurile cerebrale și apar anomalii la nivel cerebral, apar anomalii de transmisie și atunci, această comunicare, informație, merge greșit.
Mergând greșit, sistemul de apărare scade, sistemul de protecție scade, performanța cerebrală scade, biciurea creierului cu totul felul de substanțe excitante sau stimulatoare nu aduce nimic bun și scade funcția cerebrală.
Este clar că stresul este cel mai mare pericol pentru creierul uman", a explicat acad. prof. univ. dr. Vlad Alexandru Ciurea, medic specialist neurochirugie la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Stres - FOTO: Freepik@danielmegias
Burnout-ul este o stare de epuizare fizică, mentală sau emoțională cauzată de stresul cronic legat de locul de muncă. Acesta poate afecta pe oricine, indiferent de profesie, și este caracterizat de sentimente de lipsă de energie, dezinteres față de activitățile cotidiene și o atitudine cinică sau distantă față de muncă.
Burnout-ul poate apărea atunci când o persoană se simte copleșită de cerințele locului de muncă sau simte că nu mai poate face față nivelului de stres asociat cu munca sa.
"Boala pe care o putem dezvolta se numește burnout. Arde! Este vorba de arderea unor celule nervoase. Nu se mai adună funcțiile cerebrale. Devii treptat, treptat, o persoană, la nivelul vârstei biologice, cu scăderea funcțiilor cerebrale. Pe substanța cerebrală apar leziuni care sunt, din nefericire, ireversibile.
În timp ce ficatul este un organ care se reface, creierul nu se mai reface. Are capacitatea de a compensa, dar nu se mai reface. Mai bine îl protejăm decât să încercăm să tratăm", a mai subliniat acad. prof. univ. dr. Vlad Alexandru Ciurea, medic specialist neurochirurgie.
Burnout-ul poate contribui la declinul cognitiv, inclusiv dificultăți în concentrare, memorie și luarea deciziilor. Persoanele afectate de burnout pot avea dificultăți în a-și păstra atenția asupra sarcinilor și în a se concentra pe sarcinile complexe.
Stresul cronic asociat cu burnout-ul poate determina schimbări în structura creierului, inclusiv reducerea volumului anumitor regiuni ale creierului care sunt implicate în controlul emoțiilor și gestionarea stresului.
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
