Care este cea mai bună intervenție chirurgicală pentru prolapsul organelor pelvine?

După un deceniu de urmărire, femeile care au beneficiat de histeropexie au avut un risc cu 36% mai mic de eșec al tratamentului, iar calitatea vieții și funcția sexuală au rămas bune în ambele grupuri.

Prolapsul organelor pelvine este o afecțiune frecventă, dar despre care se vorbește prea puțin, deși afectează milioane de femei. Senzația de presiune în pelvis, problemele urinare, constipația sau durerile în timpul actului sexual pot deveni atât de severe încât intervenția chirurgicală este singura soluție.

Acum, un studiu desfășurat pe parcursul a 10 ani oferă unul dintre cele mai solide răspunsuri de până acum la o întrebare care i-a preocupat de ani de zile pe ginecologi: este mai bine ca uterul să fie păstrat sau îndepărtat în timpul operației?

Histeropexia sau histerectomia? Ce spune studiul

Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă JAMA Surgery, arată că femeile care au trecut prin histeropexie, o procedură prin care uterul este păstrat și susținut cu ajutorul unui implant din plasă, au avut rezultate mai bune decât cele care au fost supuse unei histerectomii, adică îndepărtării complete a uterului.

După 10 ani de monitorizare, riscul de eșec al tratamentului a fost cu 36% mai mic în cazul femeilor operate prin histeropexie.

Coordonatorul studiului, dr. Charles Nager, profesor emerit la Universitatea din California, San Diego, spune că ambele intervenții rămân opțiuni valide.

„Ambele proceduri reprezintă opțiuni rezonabile pentru paciente. Dacă este disponibilă, histeropexia cu implant de plasă pentru pacientele care doresc conservarea uterului este o opțiune eficientă și cu risc redus”, a declarat echipa de cercetare, conform Medical Xpress.

O problemă care afectează una din cinci femei

Potrivit cercetătorilor, până la una din cinci femei va ajunge să fie operată pentru prolapsul organelor pelvine pe parcursul vieții.

Afecțiunea apare atunci când planșeul pelvin, ansamblul de mușchi și ligamente care susțin vezica urinară, uterul și rectul, se slăbește progresiv.

Conform specialiștilor de la Harvard Medical School, această slăbire poate determina coborârea organelor pelvine și apariția unor simptome precum:

• senzație de greutate sau presiune în pelvis;
• durere sau disconfort;
• dificultăți la urinare sau incontinență;
• constipație;
• dureri în timpul contactului sexual.

Nașterile vaginale, înaintarea în vârstă, menopauza, excesul ponderal și eforturile fizice repetate sunt printre principalii factori care favorizează apariția prolapsului.

Studiu clinic desfășurat în nouă centre medicale

Pentru a compara cele două intervenții, cercetătorii au inclus 175 de femei cu prolaps al organelor pelvine tratate în nouă centre clinice din cadrul Rețelei pentru Tulburările Podelei Pelvine din Statele Unite.

Participantele au fost împărțite în două grupuri:

• 88 de femei au fost tratate prin histeropexie;
• 87 de femei au fost tratate prin histerectomie.

Rezultatele după un deceniu au fost relevante:

• 40% dintre femeile din grupul cu histeropexie au prezentat eșec al tratamentului;
• comparativ cu 53% dintre femeile care au trecut prin histerectomie.

Aceste date sugerează un avantaj clinic pentru intervenția care conservă uterul.

Rezultatele bune nu au continuat să se diferențieze după șase ani

Totuși, cercetătorii subliniază că avantajul inițial al histeropexiei nu a continuat să crească odată cu trecerea timpului.

Între anii șase și zece de monitorizare, procedura de conservare a uterului nu s-a dovedit mai durabilă decât histerectomia.

Autorii studiului explică faptul că, deși rezultatul general a rămas mai favorabil pentru histeropexie, diferențele privind rezistența intervenției pe termen foarte lung nu au fost atât de mari precum se anticipase.

Controversa plaselor chirurgicale continuă

Rezultatele sunt cu atât mai importante cu cât utilizarea plaselor chirurgicale pentru prolaps a fost intens dezbătută în ultimii ani.

În 2019, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) a concluzionat că nu existau suficiente dovezi care să demonstreze că plasele transvaginale oferă rezultate superioare reconstrucției cu țesut propriu după trei ani de la operație.

În urma acestei concluzii, FDA a retras de pe piața americană kiturile cu plasă vaginală, deși acestea continuă să fie utilizate în numeroase alte țări.

Noul studiu aduce însă date pe termen lung care pot contribui la clarificarea rolului anumitor tehnici chirurgicale și la alegerea celei mai potrivite intervenții pentru fiecare pacientă.

Funcția sexuală și calitatea vieții au rămas bune în ambele grupuri

Un alt rezultat liniștitor este faptul că ambele tipuri de operații au adus beneficii importante pentru paciente.

Cercetătorii au observat că:

• simptomele prolapsului s-au ameliorat semnificativ;
• calitatea vieții a rămas îmbunătățită pe termen lung;
• funcția sexuală s-a îmbunătățit în ambele grupuri;
• durerile pelviene au rămas rare și la un nivel scăzut.

Concluzia specialiștilor este că atât histeropexia, cât și histerectomia sunt opțiuni eficiente, însă pentru femeile care doresc să își păstreze uterul, histeropexia poate reprezenta o alternativă sigură și eficientă, cu șanse mai mici de eșec al tratamentului în primii 10 ani după intervenție.