Un studiu revoluționar arată că sănătatea mamei nu cauzează autismul, iar complicațiile fetale ar putea fi, de fapt, semne timpurii ale acestei tulburări, schimbând perspectiva asupra cauzelor...
De ani de zile, cercetătorii au speculat că starea de sănătate a mamei în timpul sarcinii ar putea influența semnificativ probabilitatea ca copilul ei să dezvolte autism.
Diverse studii au indicat ca posibile cauze condiții precum depresia maternă, hipertensiunea arterială și alte complicații legate de sarcină.
Cu toate acestea, un nou studiu inovator realizat de NYU Langone Health pune la îndoială aceste convingeri vechi. Studiul, care analizează înregistrările medicale din registrul național de sănătate Danemarca, oferă noi perspective care remodelează înțelegerea noastră cu privire la factorii de risc ai autismului și sănătatea maternă.
Autismul, o tulburare de dezvoltare care afectează comunicarea, comportamentul și interacțiunile sociale, este adesea diagnosticat în copilăria timpurie. Studiile anterioare au sugerat o legătură directă între condițiile de sănătate maternă și dezvoltarea autismului la copii.
Cu toate acestea, studiul recent efectuat de cercetătorii de la NYU Langone Health a arătat că aproape toate afecțiunile materne suspectate anterior de a fi legate de autism pot fi de fapt explicate prin alți factori, cum ar fi genetica și influențele mediului.
În loc ca sănătatea maternă în timpul sarcinii să fie cauza directă a autismului, cercetătorii au descoperit că anumite complicații fetale au fost singurele afecțiuni puternic asociate cu riscul de autism. Interesant este că aceste probleme fetale ar putea să nu fie cauze ale autismului, ci mai degrabă semne timpurii ale tulburării, care ar putea apărea chiar înainte de naștere.
Studiul, publicat în Nature Medicine, a implicat o analiză cuprinzătoare a peste 1,1 milioane de sarcini din registrul național de sănătate din Danemarca, urmărind peste 600.000 de mame.
Sistemul centralizat de înregistrări medicale din Danemarca a oferit cercetătorilor oportunitatea de a accesa un set de date unic și complet, asigurându-se că pot analiza întregul istoric medical al fiecărei mame și îl pot compara cu diagnosticele de autism la copiii acestora.
Acest studiu la scară largă a fost unul dintre primele care a examinat în detaliu întreaga gamă de posibili factori de sănătate maternă, controlând în același timp factorii genetici și de mediu.
Cercetătorii au analizat peste 1.700 de diagnostice medicale distincte și s-au concentrat în special pe afecțiunile diagnosticate în cel puțin 0,1% din sarcini, rezultând o analiză a 236 de diagnostice diferite.
O constatare majoră a studiului a fost rolul semnificativ pe care genetica și factorii de mediu, precum expunerea la poluare, îl joacă în riscul de autism. În timp ce se credea anterior că starea de sănătate a mamei, cum ar fi depresia sau hipertensiunea, are efecte directe asupra riscului de autism, studiul a arătat că aceste asocieri pot fi atribuite în mare măsură factorilor genetici comuni între mamă și copil.
De exemplu, genele legate atât de depresie, cât și de autism sunt adesea comune în cadrul familiilor, ceea ce face mai probabil ca diagnosticul de autism al copilului să fie legat mai degrabă de genetică decât de impactul depresiei materne din timpul sarcinii.
Condițiile de sănătate ale tatălui au prezentat asocieri similare cu autismul, susținând și mai mult legătura genetică și familială.
Singura afecțiune care a arătat în mod constant o asociere puternică cu autismul a fost complicațiile care afectează fătul în timpul sarcinii. Problemele fetale precum nașterea prematură, greutatea mică la naștere și alte complicații s-au dovedit a fi legate statistic de un risc crescut de autism la copil.
Cu toate acestea, cercetătorii subliniază că aceste complicații nu sunt cauza directă a autismului. În schimb, aceste afecțiuni pot fi indicatori timpurii ai autismului, schimbările de dezvoltare care stau la baza acestora apărând în timpul sarcinii, cu mult înainte ca copilul să fie diagnosticat.
Cercetările sugerează că autismul începe în perioada prenatală, cu modificări de dezvoltare care influențează structura și funcționarea creierului copilului chiar înainte de naștere.
Aceste semne timpurii, mai degrabă decât condițiile de sănătate ale mamei, pot face parte din procesul mai larg care duce la autism.
Unul dintre cele mai semnificative efecte ale acestei cercetări este potențialul de a atenua sentimentul de vinovăție resimțit adesea de mamele copiilor cu autism. Multe mame se tem că ceva ce au făcut în timpul sarcinii ar fi putut cauza afecțiunea copilului lor.
Rezultatele acestui studiu oferă asigurări că este puțin probabil ca afecțiunile materne precum depresia, hipertensiunea sau diabetul gestațional să cauzeze autismul.
Autorul principal al studiului, Magdalena Janecka, subliniază că clarificarea lipsei de dovezi privind sănătatea maternă ca o cauză directă a autismului este esențială pentru sprijinirea familiilor.
Prin schimbarea narațiunii, se speră să se reducă stigmatizarea și vinovăția pe care le poartă adesea mamele, ducând la o mai bună înțelegere a autismului și la modalități mai eficiente de sprijinire a copiilor autiști și a familiilor acestora.
Acest studiu oferă o schimbare semnificativă în modul în care cercetătorii și profesioniștii din domeniul sănătății înțeleg factorii de risc ai autismului.
În viitor, va fi important să se continue explorarea rolului geneticii, al factorilor de mediu și al complicațiilor prenatale în dezvoltarea autismului. Această nouă abordare ar putea conduce la intervenții mai bine direcționate și la sisteme de sprijin mai bune pentru familii.
În plus, studiul deschide calea pentru o explorare mai aprofundată a modului în care autismul ar putea începe înainte de naștere, oferind informații despre modul în care schimbările de dezvoltare din uter pot modela dezvoltarea creierului.
Cercetătorii au acum posibilitatea de a studia markerii genetici și factorii declanșatori de mediu care influențează dezvoltarea autismului, permițând un diagnostic și o intervenție mai timpurii.
Deși legătura dintre sănătatea maternă și riscul de autism a fost dezbătută pe scară largă, noile cercetări de la NYU Langone Health pun la îndoială o mare parte din ceea ce credeam că știm. În loc ca afecțiunile materne să cauzeze autismul, studiul evidențiază rolul semnificativ pe care îl joacă genetica, factorii de mediu și complicațiile fetale.
Prin înțelegerea mai bună a adevăraților factori de risc pentru autism, ne putem apropia de oferirea sprijinului de care au nevoie familiile și ne putem îmbunătăți abordarea cercetării și a tratamentului autismului.
Bebelușii și copiii au nevoie de o atenție sporită în privința protecție solare. Ce fel de SPF trebuie folosit pentru aceștia.
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Alăptarea exclusivă în primele 3 luni de viață ale sugarului a fost legată de un risc mai mic de alergii respiratorii și astm, arată un nou studiu.
Această boală poate să ucidă în doar câteva luni. Diagnosticată precoce, crește șansele de supraviețuire.
Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar de urgență, a transmis un ”ghid de supraviețuiere” în perioada caniculară.
Un bebeluș lovit la cap cu drujba rămâne internat la Spitalul de Pediatrie din Sibiu. Copilul este originar din județul Alba.
Gina Pistol este devastată de vestea că o boală rară poate pune în pericol viața unui băiețel.
Hainele au nevoie de spălare înainte de prima purtare pentru a reduce riscul apariției unor afecțiuni la nivelul pielii.
Dependența de ecrane: cât de afectați sunt copiii și care sunt efectele asupra sănătății? Are doar dezavantaje?
Un puști din Marea Britanie a mâncat 12 ani doar cartofi fierți.
Sezonul infecțiilor respiratorii tocmai a început. Care este tratamentul constra infecției cu VSR.
Poliomielita poate reapărea în țară, după 30 de ani de la raportarea ultimului caz. Gradul de vaccinare în rândul copiilor este extrem de scăzut.
Copiii mici care au un diametru mic al arterei retiniene au un risc mai mare să dezvolte tensiune arterială mai mare.
