Autismul și microbiomul intestinal se află într-o strânsă legătură. Care este rolul microbiomul intestinal și ce se întâmplă în cazul unui dezechilibru al microbiomului.
Legătura dintre tulburarea de spectru autist și micromiobul intestinal este mai evidentă ca niciodată, susțin autorii unui studiu amplu semnat de 43 de oameni de știință din diferite discipline, ale cărui rezultate au fost publicate în revista Nature Neuroscience.
Grupul de cercetători a descoperit cea mai puternică legătură de până acum între microbii intestinali, imunitatea gazdei, expresia genetică în sistemul nervos și modelele alimentare.
Noua analiză nu confirmă cauzele care stau la baza autismului și nici nu identifică subtipuri specifice, așa cum au încercat alte cercetări, ci mai degrabă dezvăluie un profil intestinal mai generalizat care pare să fie consecvent în rândul celor cu tulburare de spectruc autist.
Dacă acest biomarker crucial va putea fi elucidat în cadrul unor cercetări ulterioare, ar putea fi folosit într-o zi pentru a diagnostica tulburarea de spectru autist și pentru a sonda potențiale tratamente, notează Science Alert.
”Înainte de aceasta, aveam fum care indica faptul că microbiomul era implicat în autism, iar acum avem foc.
Putem aplica această abordare în multe alte domenii, de la depresie la Parkinson și cancer, unde credem că microbiomul joacă un rol, dar unde nu știm încă exact care este acest rol”, spune microbiologul Rob Knight de la Universitatea California San Diego.
Studiile recente au arătat că persoanele cu autism sunt mai predispuse la probleme gastrointestinale, cum ar fi constipația, diareea, balonarea și vărsăturile.
Mai mult, în ultimii ani, cercetătorii au început să găsească legături între componența microbilor care ne găzduiesc intestinele și tulburările de neurodezvoltare, precum tulburarea de spectru autist.
Cu toate acestea, legătura dintre componența microbiomului și tulburările de dezvoltare neuronală nu este întotdeauna consecventă, iar unii experți au susținut că nu bacteriile intestinale sunt cele care declanșează neapărat tulburarea de spectru autist.
Mai mult decât atât, ar putea fi vorba de faptul că pacienții cu autism sunt mai predispuși să își restrângă dieta din cauza alimentației ”pretențioase”, ceea ce, la rândul său, influențează tipurile de bacterii care persistă în tractul digestiv.
Autorii analizei spun că descoperirile lor sporesc ”puterea statistică și cunoașterea biologică” a axei intestin-creier din spatele tulburării de spectru autist și oferă ”asocieri mai puternice între microbii intestinali, imunitatea gazdei, expresia creierului și modelele alimentare decât cele raportate anterior”.
Microbiota intestinală umană se referă la trilioanele de microbi, cum ar fi bacteriile, care trăiesc în intestinul uman. Microbiomul este mediul în care aceștia trăiesc.
Majoritatea microbilor din organism sunt utili, dar pot deveni dăunători atunci când sunt dezechilibrați.
Oamenii folosesc adesea cei doi termeni microbiotă și microbiom în mod interschimbabil. Totuși, acest lucru este incorect.
Microbiota este formată dintr-o mare varietate de bacterii, viruși, ciuperci și alte microorganisme prezente într-un mediu singular, cum ar fi tractul digestiv uman.
Microbiomul se referă la întregul habitat al organismului, inclusiv la microorganismele, genomurile și condițiile de mediu înconjurător.
Compoziția biomului uman poate varia foarte mult de la o persoană la alta. Diferite părți ale corpului vor găzdui, de asemenea, comunități microbiene diferite.
De exemplu, cavitatea bucală, organele genitale, pielea, sistemul gastrointestinal și tractul respirator conțin toate multe celule microbiene. Cu toate acestea, tipurile și nivelurile și funcțiile vor varia între locații, notează Medical News Today.
Calitatea microbiomului este influențată de o serie de factori, motiv pentru care este important să acordăm atenție atât emoțiilor pe care le avem, cât și dietei zilnice.
Copii pot prezenta simptome ale tulburării de spectru autism încă din primii ani de viață, însă există și situații în care aceștia se dezvoltă normal până la o anumită vârstă, ca apoi simptomele să apar brusc.
Astfel, în cazul copiilor la care simptomele apar de la început, acestea pot include:
- contactul vizual redus cu cei din jur
- lipsa de reacție atunci când sunt strigați pe nume
- indiferență față de persoanele care îi supraveghează, notează Mayo Clinic.
În cazul copiilor la care simptomele apar după o anumită vârstă, perioadă în care s-au dezvoltat normal, acestea pot include:
- retragere bruscă (izolare)
- agresivitate
- pierderea abilităților lingvistice dobândite deja.
Semnele apar de obicei până la vârsta de 2 ani.
Fiecare copil cu tulburare de spectru autist va avea probabil un model unic de comportament și un nivel de severitate - de la funcționare scăzută la funcționare înaltă.
Astfel, unii copii cu tulburare de spectru autist au dificultăți de învățare, iar unii prezintă semne de inteligență mai mică decât cea normală.
Alți copii cu această tulburare au o inteligență normală sau ridicată - învață rapid, dar au probleme de comunicare și de aplicare a ceea ce știu în viața de zi cu zi și de adaptare la situațiile sociale.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
