”Au un pronostic extraordinar de prost. Sunt cele mai agresive tumori din sfera genitală”, susține medicul Doru Herghelegiu.
Conf. dr. Doru Herghelegiu, medic primar obstetrică-ginecologie, chirurgie oncologică la Spitalul Clinic SANADOR a vorbit în exclusivitate la DC Medical despre necesitatea operației de cezariană în cazul pacientelor care prezintă fibroame, dar și despre riscul la care se expun femeile diagnosticate cu fibroame uterine.
”Dacă sunt fibroame mari, fibroame penetrante în cavitate, fibroame care prin topografia lor împiedică distensia optimă a uterului, preferăm să le operăm anterior sarcinii. Și după un interval de 6 luni pot rămâne gravide.
Când sunt fibroame mari și multiple nu îndemnăm gravida să intre în sarcină pentru că distensia, capacitatea de creștere a uterului este limitată.
La fel, ele pot fura o parte din sângele necesar pentru irigarea placentei și transmisia către făt a substanțelor nutritive, sau pot suferi în timpul sarcinii fenomene de degenerescență, de necrobioză, pentru că acolo este mare competiție. Și placenta își dezvoltă vascularizația în jurul ei, trage de sânge și rămâne prea puțin pentru fibroame, iar acestea intră în necrobioză și sunt complicații: necrobioze septice, aseptice. Fibroamele mari este bine să le operăm anterior”, a declarat dr. Doru Herghelegiu.
”De regulă fibroamele asimptomatice și care sunt de mici dimensiuni pot fi tolerate pentru un timp îndelungat. Există și fibroame cuminți care au un ritm de creștere lent și cu care femeia intră chiar în perioada de menopauză. Dar există, pe de altă parte, fibroame care prin dimensiunile lor impun operația pentru că ele creează un conflict mecanic prin compresiune pe organele vecine, vezică, rect, există fibroame care penetrează înspre cavitatea uterină și dau sângerări foarte mari și nu în ultimul rând, și poate cel mai grav, există fibroame care de fapt nu sunt fibroame, ci sunt sarcoame.
Orice fibrom de dimensiuni mari sau un fibrom care crește într-un ritm alert, îl privim cu mare suspiciune. Sarcoamele fiind tumori care ecografic și clinic seamănă cu fibroamele, dar de fapt au un pronostic extraordinar de prost. Sunt cele mai agresive tumori din sfera genitală, supraviețuirea fiind o chestie de un an, doi”, a mai spus medicul.
”Uneori am avut astfel de cazuri nefericite, din trei fibroame, două erau fibroame și unul sarcom. Și nu reușim să... par mai vascularizate la ecografie, dar nu poți să își dai seama. Nu există niște criterii foarte clare care să ne spună că e sarcom.
Lucrul acesta trebuie reconsiderat. Fibroamele care cresc într-un ritm alert sunt periculoase. Sunt fibroame simplastice, fibroame cu celule de astea mai ciudate și care la un moment dat pot deveni sarcoame. Și repet, profilactic e bine ca orice fibrom cu creștere accentuată, sfătuiesc să fie operat, pentru că situațiile pe care le-am operat, cu sarcoame, toate au sfârșit extrem de rapid, de până în doi ani”, a mai spus medicul.
De asemenea, a subliniat acesta, pe lângă testul Babeș Papanicolau, care se face pentru depistarea cancerului de col, ar trebui făcută și ecografia transvaginală, pentru evaluarea endometrului, în special pentru cancerul de endometru, care ”apare în perioada de menopauză și este mai puțin întâlnit la femeile tinere, dar și la acestea, un endometru mult îngroșat, care sângerează, poate însemna un semnal de alarmă.
Dar întotdeauna în menopauză, când reapar sângerările și găsim un endometru îngroșat. hiperplaziat, există riscul de cancer de endometru. Din acest punct de vedere se diagnostichează mai rapid, pentru că femeia care era în menopauză sângerează și atunci vine la doctor și există și un anume tablou clinic.
Femeile acestea sunt de regulă diabetice, obeze, hipertensive, toate au un trecut de hiperplazie endometrială neglijat și le recunoaștem ușor și le diagnosticăm. Dar sunt destule cancere de endometru.
În ultimii ani, cred că am operat la paritate cancere de endometru cu cancere de col. (...) Explozia neoplaziilor generale, pornind de la sistem nervos până la vârful unghiilor de la picioare, are mare legătură cu ceea ce se întâmplă în mediul înconjurător, cu ceea ce mâncăm”, a mai explicat medicul.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
