Care sunt primele semne ale metastazelor cerebrale și cum se pot elimina acestea.
Metastazele cerebrale reprezintă diseminări din tumoarea inițială, iar cele mai frecvente metastaze care apar în creier sunt cancerul pulmonar, cancerul de sân și melanomul, care totalizează 67-80% din metastazele cerebrale, potrivit neurochirurgie4.ro. Mai mult decât atât, metastazele cerebrale apar la 15-40% dintre pacienții cu cancer, mulți dintre aceștia fiind asimptomatici.
Prof. dr. Vlad Ciurea, profesor de neurochirurgie la UMF Carol Davila București și director științific la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat în ce constă diagnosticarea metastazelor cerebrale, dar și cum se pot elimina acestea.
”Ca și în alte părți ale organismului, pleacă mici grupuri celulare care, pe calea sanguină, predominant, ajung în partea cerebrală. Găsesc în țesutul cerebral o fertilitate perfectă, deci o implantare la acel nivel, ceea ce este foarte periculos pentru organismul uman.
În clipa în care avem anumite fenomene, tulburări de vorbire, tulburări de echilibru, tulburări de mișcare, tulburări de vedere, toate acestea duc la investigare cerebrală. Principala investigație care se face, imediat ce există suspiciunea, este RMN-ul. Imediat metastazele pot fi diagnosticate și se poate găsi tratamentul adecvat în aceste situații”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, la Digi 24.
Metastazele unice apar în aproximativ 50% din situații, în 20% dintre cazuri apar 2 leziuni, iar în restul se identifică 3 sau mai multe leziuni. Printre metastazele unice se numără cele provocate de cancerul de sân, cel renal, de colon sau de tiroidă, în timp ce cancerul pulmonar și melanomul tind să fie multiple.
”Dacă există metastază unică, neurochirurgul este în prima linie și trebuie să rezolve cu toate mijloacele chirurgicale, cu neuronavigație, cu neuroanestezie, cu instrumentar neurochirurgical, submicroscop operator, să evacueze în totalitate metastaza fără a leza țesutul nervos care este în țesutul nobil, iar în cazul metastazelor multiple se intervine în echipă.
În echipă, în care în primul rând este oncologul, neurochirurgul, radioterapeutului, chimioterapeutul și aceștia fac un board care discută situația pacientului cu asemenea probleme dificile, din metastaze multiple, pentru a găsi tratamentul adecvat și care să rezolve o asemenea situație și nu numai de rezolvare, dar și de urmărire clinică pe baza investigațiilor”, a mai spus neurochirurgul.
Potrivit neurochirurgului, intervenția chirurgicală implică ”o strategie, în primul rând o fuziune de date. Datele clinice, datele radiologice, datele date de RMN și angiografie, cele obținute de la ORL, examenul oftalmologic. După ce avem toate datele și fixăm exact zona în care se va efectua operația, pacientul este adormit, fixat perfect într-un anumit cadru, iar zona de operație este marcată pe baza neuronavigației.
Neurochirurgul are o antenă, iar în față se află ecranul cu toate datele pacientului și pe baza antenei delimitează pe suprafața ecranului exact unde este metastaza, pentru că se merge țintit. Punct ochit, punct lovit, pentru a nu greși în țesutul nobil cerebral nivelul de atingere a metastazei respective și o dată cu ridicarea capacului osos se ajunge în zona respectivă și foarte încet se scoate metastaza în totalitate”, a adăugat prof. dr. Vlad Ciurea.
În ceea ce privește perioada post-operatorie, pacientul trebuie să urmeze sfaturile echipei medicale, dar mai ales să urmeze tratamentul neurologic, dar și tratamentul în totalitate. ”Pacientul poate să fie hipertensiv, diabetic, să aibă și alte afecțiuni, renale, de exemplu, sau hepatice, și cu toată medicația aceasta trebuie să înceapă imediat neurorecuperarea, atât cea cerebrală cât și fizică, prin kinetoterapie”, a mai spus neurochirurgul.
Invitat în emisiunea Academia de Sănătate de la DC Medical, prof. dr. Ciurea, profesor de neurochirurgie la UMF Carol Davila București și director științific la Spitalul Clinic SANADOR a vorbit despre evoluția școlii românești de neurochirurgie, dar și despre modul în care s-a creat o concurență bună între spitalele din străinătate și cele din România, precum și modul în care spitalel private din țară au reușit să implementeze cu mai multă ușurință tehnologiile noi, dar mai ales, costisitoare.
”Progresele în neurochirurgia românească, ca în toată chirurgia, și în chirurgia hepatică, au fost în continuă creștere. Noi, și anul acesta, ne-am dus la schimburi de experiență, la specializare, la cursuri de training pe care le-am făcut în străinătate. Am învățat imens, am venit, am aplicat, iar ne-am dus samd.
Nu mai există neurochirurg, care să spunem că are un grad universitar, fără o pregătire neurochirurgicală în afară, indiferent, în Europa sau SUA. Foarte mulți au plecat, foarte mulți au învățat. La foarte mulți am spus: Mergeți și întoarceți-vă. Și s-au întors. Și avem cadre universitare extrem de bine pregătite, pe neurochirurgie.
Eu nu blamez deloc școala românească de neurochirurgie. Avem centre, cum ați spus mai devreme, de centrul de robotică, din Clinica Prof. Dr. Nicolae Oblu din Iași, care funcționează, nu că au rezolvat un caz și gata, la revedere. Din contră, lucrurile capătă conotații, s-a implementat tehnologie nouă, prin eforturile Ministerului Sănătății și chiar ale dvs personal, erați secretar de stat, s-a implementat acea unitate superbă, gama knife surgery.
Acum, a doua unitate se va implementa la Iași. Pentru ce? Pentru pacientul român. Mari progrese în chirurgia endovasculară, în chirurgia generală tumorală. Consider că centrele universitare mari, cu tradiție, toate au făcut un pas mare, mare înainte, au cadre universitare foarte bine pregătite, pot rezolva orice fel de patologie, chiar foarte dificile neurochirurgicale. Citește mai departe AICI.
Un simptom al cancerului a fost confundat cu menopauza. Diagnosticul a arătat un cancer agresiv în stadiul 4.
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
