Sinuzita, cauze, factori de risc și tratament. Medic: Este de mai lungă durată, ca să tratezi cu adevărat
Sinuzita poate avea complicații importante, astfel că este necesară acordarea unei atenții sporite în privința tratamentului.
Sinuzita este inflamația sinusurilor nazale, ca o consecință a unei răceli, a unei alergii, cum este de exemplu cea la ambrozie, sau a unui blocaj la nivelul sinusurilor.
Dr. Ana Maria Apostol, medic primar ORL, a explicat care sunt cauzele apariției sinuzitei, dar și de ce este necesar ca această afecțiune să fie tratată corespunzător.
”Când vine aerul rece asupra noastră și aerul plin de germeni, de bacterii și de virusuri, ne infectăm și se inflamează toată mucoasa respiratorie.
Când vorbim de mucoasa respiratorie vorbim în general de nas, gât și plămâni, dar uităm să menționăm că mai sunt pe lângă nas niște cavități osoase pline cu aer - sinusurile.
Aceste sinusuri paranazale, în interiorul lor sunt căptușite de o mucoasă respiratorie și când vine germenul asupra noastră intră prin nas și intră prin niște orificii micuțe care ventilează sinusurile și inflamează și aceste cavități.
Sunt opt astfel de cavități: sinusurile maxilare, la nivelul obrajilor, sinusurile frontale, de deasupra ochilor, sinusurile etmoidale, aflate între ochi, și care dor de cele mai mule ori, și în spatele ochilor, când apare o durere, sunt sinusurile sfenoidale”, a declarat medicul ORL Ana Maria Apostol la Neatza cu Răzvan și Dani de la Antena 1.
Printre rolurile pe care le are mucoasa respiratorie de la nivelul sinusurilor se numără: purificarea, umezirea și încălzirea aerului, astfel ca ”în corpul nostru să ajungă un aer de calitatea pe care o dorim noi: un aer la 36 de grade, un aer steril și un aer umed”, a mai explicat medicul ORL-ist.
Vezi și: Oxitocina, eficientă în boala Alzheimer. 60-70% dintre cei cu demență suferă de Alzheimer
Sinuzita, simptome și factori de risc
Manifestările pe care le prezintă sinuzita sunt:
- secreții nazale, când sinusurile sunt încărcate cu aceste secreții apare și durerea de cap, dar și la nivelul maxilarului, când este vorba despre sinuzita acută.
- inflamația și sensibilitatea acută la nivelul ochilor și a nasului
- alterarea mirosului și a gustului
- presiune și durere la nivelul urechilor
- durere de dinți și de maxilar
- febră
- tusea și durerile în gât
- respirație cu miros neplăcut (halenă)
- oboseala.
”În mod normal, sinuzita este o evoluție a răcelii, deci ea vine mână-n mână cu răceala și este o complicație a răcelii.
În primul rând, sinuzita se manifestă prin nas înfundat, scăderea mirosului, chiar lipsa mirosului, se poate întâmpla nu numai în Covid să avem lipsa mirosului, ci și într-o sinuzită.
De obicei aceasta este o infecție bacteriană, iar durerea de gât permanentă, pentru că sinuzita implică crearea unor secreții, a unui mucus, care va curge în spatele nasului, și tuse”, a mai spus medicul.
Factorii de risc care pot duce la sinuzită sunt:
- fumatul, activ și pasiv
- prezența polipilor
- imunosupresia
- schimbarea bruscă de altitudine
- expunerea excesivă la factori poluanți
- expunerea la mucegai
- infecțiile dentare
-astmul și infecții ale căilor respiratorii
- fibroza chistică.
Sinuzita, diagnostic și tratament
Diagnosticul se face de către medicul ORL-ist și va începe prin efectuarea anamnezei și a unui examen fizic local. În cazul în care este nevoie de confirmarea diagnosticului se poate apela la testele imagistice, de tip CT sau RMN, probe din secrețiile nazale și sinuzale, endoscopia nazală sau teste care pot evalua cauza sinuzitei sau a factorilor declanșatori, de exemplu testele alergice.
În ceea ce privește tratamentul sinuzitei, acesta diferă de cel al unei răceli simple, iar având în vedere complicațiile la care se poate ajunge, este nevoie să fie acordată o atenție sporită tratamentului.
”Sinuzita simplă, care se poate complica foarte ușor, nu trece așa de repede ca o răceală și trebuie intervenit medicamentos pentru că este o infecție, o inflamație, sunt niște cavități ascunse, prost ventilate, la care ajunge greu și aerul, și medicamentele.
Se dă un tratament, iar în cazul sinuzitei acesta este de mai lungă durată, ține 10-14 zile ca să tratezi cu adevărat această inflamație.
De cele mai multe ori, dacă răceala este la început virală, deci trece de la sine, în mod normal aceste cavități ascunse, închise, se suprainfectează bacterian și apare puroi, și atunci, ca să tratezi cu adevărat sinuzita și să nu rămână o remanență pe viitor trebuie să tratezi cu antibiotic și să fie 10-14 zile, nu doar 5 sau 7 zile, iar pe lângă acest tratament trebuie administrat un tratament mucolitic, care să dreneze secrețiile din sinusuri, să le golească”, a mai spus medicul.
Sinuzita și complicațiile ce pot apărea
Dintre complicațiile pe care le poate avea o sinuzită netratată corespunzător, cele mai periculoase sunt cele în care infecția poate să ajungă la ochi, abcesul orbito-ocular, care poate evolua, în cazuri rare, până la pierderea vederii, respectiv când poate ajunge la creier, abces cerebral, putând determina apariția meningitei, o inflamație a membrelor și fluidului nutritiv al creierului și măduvei spinării.
-
-
-
-
Soția unui mare actor, răpusă de hantavirus16.05.2026, 16:45
-
EXCLUSIV Boala care are consecințe dezastruoase. Prof. dr. Sebastian Cozma: Este îngrijorător
Medicament pentru epilepsie, eficient în cazul apneei de somn obstructive
Acest medicament te ajută să ai o noapte odihnitoare.
De ce cresc firele de păr din nas pe măsură ce îmbătrânim. Răspunsul este uluitor. Ce rol are părul nazal, de fapt
Pierderea mirosului, semn al bolii Alzheimer. Indică degradarea creierului
Acest semn care apare în timp ce mănânci este un prim semnal al bolii Alzheimer și al declinului cognitiv.
EXCLUSIV Hipoacuzia netratată la timp, costuri mari și impact pe viață. Katalin Gal: Să nu credeți că după 18 ani copilul merge și își trăiește viața. Urechea este o ușă de intrare, dar noi auzim cu creierul
EXCLUSIV Tratamentul pentru apneea în somn. Soluție pentru pacienții care vomită dacă li se atinge limba. Codruț Sarafoleanu: E un aparat cu o mască. Dilată căile respiratorii
Cum să scapi de durerea persistentă în gât. Identificarea cauzelor și a tratamentului adecvat
EXCLUSIV Ce se întâmplă în mall pentru manipulare. Dorin Sarafoleanu: Din cauza ASTA, după anul 2035, miliarde de oameni vor fi hipoacuzici și vor avea nevoie de proteze auditive
Ce este urechea înotătorului. Ce să faci după baie
Factorii de risc pentru pierderea auzului. Semnele care nu trebuie ignorate
EXCLUSIV Provocări și soluții în screeningul auditiv al nou-născuților în România. Dr. Alexandra Neagu: Nu este implementat uniform în toate unitățile medicale
Pierderea auzului, semnul neglijat al demenței. Utilizarea aparatelor auditive scade riscul de demență cu 45%
De ce avem impresia că ne ard urechile
Senzație de nod în gât: cauze frecvente și situații în care necesită investigații medicale
Trucul simplu care te scapă de sforăit. Mișcarea banală recomandată de experți pentru un somn în liniște
Acest truc simplu te scapă de sforăitul din timpul nopții. Îl faci pe timpul zilei și are efect noaptea.
EXCLUSIV Antibioticele, nerecomandate în răceli. Prof. univ. dr. Codruț Sarafoleanu: Obicei păgubos. Nu are nicio valoare
Această combinație de medicamente te scapă de simptomele enervante ale răcelii.
Terapia CPAP reduce mortalitatea în cazul vârstnicilor. Efect în cazul apneei de somn obstructive și impact asupra sănătății cardiovasculare
Această terapie reduce mortalitatea din cauze cardiovasculare. Are efecte multiple, în special în timpul somnului.
Ce se întâmplă cu adevărat când strănuți cu ochii deschiși
Sângerările nazale, un posibil indicator al hipertensiunii nediagnosticate. Cum să oprești o sângerare nazală și când să mergi la doctor
Ceara de urechi ar putea dezvălui semne timpurii ale bolii Parkinson
EXCLUSIV Implanturile cohleare, șansă la o viață normală. Dr. Mircea Barbu: A fost o muncă colosală
Semnul banal care arată că ai putea avea insuficiență cardiacă. Este asociat cu îmbătrânirea
Pierderea auzului, asociată cu riscul de boală Parkinson. Crește șansele cu 57%
Această afecțiune ignorată, adesea atribuită îmbătrânirii, crește riscul de a dezvolta boala Parkinson cu 57%.
