Un medicament experimental considerat o posibilă armă împotriva infarctului a dat peste un rezultat neașteptat. Pelacarsen a redus puternic nivelul unei particule asociate de mult timp cu bolile cardiovasculare, însă nu a reușit să reducă infarcturile.
Pelacarsen a redus nivelurile lipoproteinei(a), Lp(a), însă acest lucru nu s-a tradus într-o reducere a evenimentelor cardiovasculare majore.
Lp(a) este puternic influențată genetic, aproximativ 90% din nivelul unei persoane fiind determinat de gene.
Aproximativ una din cinci persoane are niveluri ridicate de Lp(a), potrivit Novartis.
Eșecul nu înseamnă că Lp(a) nu are nicio legătură cu bolile cardiovasculare și nici că cercetarea în acest domeniu s-a încheiat. Alte medicamente care țintesc această particulă sunt încă testate.
Rezultatul anunțat de compania farmaceutică Novartis a fost o surpriză pentru comunitatea cardiologică. Pelacarsen fusese conceput pentru a reduce nivelurile din sânge ale lipoproteinei(a), cunoscută sub denumirea de Lp(a), o particulă grasă considerată de mult timp un posibil factor important în apariția bolilor cardiovasculare.
Logica părea simplă: dacă Lp(a) este asociată cu un risc mai mare de infarct și accident vascular cerebral, iar un medicament poate reduce drastic nivelul acesteia, atunci ar trebui să scadă și numărul acestor evenimente.
Numai că studiul de amploare nu a confirmat această presupunere.
Pacienții care au primit pelacarsen nu au avut mai puține infarcturi, accidente vasculare cerebrale sau decese de cauză cardiovasculară decât cei cărora li s-a administrat placebo.
Lp(a) a devenit o țintă extrem de interesantă pentru cardiologi tocmai pentru că este diferită de colesterolul obișnuit.
Nivelul acestei particule este determinat în mare măsură de moștenirea genetică. Potrivit Novartis, aproximativ 90% din nivelul individual de Lp(a) este influențat de gene.
În plus, spre deosebire de colesterol, Lp(a) este relativ puțin influențată de alimentație și exercițiile fizice.
Asta înseamnă că o persoană poate avea o alimentație echilibrată, să facă sport, să nu fumeze, să aibă tensiunea arterială controlată și totuși să prezinte un nivel ridicat al acestei particule.
Tocmai de aceea, Lp(a) a fost privită ca o posibilă explicație pentru unele cazuri aparent inexplicabile de boală cardiovasculară la persoane care nu prezintă factorii de risc obișnuiți.
Aproximativ una din cinci persoane la nivel mondial are niveluri ridicate de Lp(a), potrivit companiei, iar aproape o treime dintre persoanele care dezvoltă boli cardiace la vârste tinere se află în această categorie.
Studiul a inclus 8.323 de persoane cu niveluri ridicate de Lp(a) și boli cardiovasculare deja existente. Participanții au fost urmăriți timp de șapte ani.
O dată pe lună, aceștia și-au administrat singuri fie pelacarsen, fie un placebo, fără să știe ce variantă primesc.
Cercetătorii au urmărit apoi apariția unor evenimente cardiovasculare importante: decese de cauză cardiovasculară, infarcturi nefatale, accidente vasculare cerebrale nefatale și proceduri urgente pentru redeschiderea arterelor blocate.
Rezultatul nu a fost cel așteptat: reducerea Lp(a) nu a dus la o reducere semnificativă a acestor evenimente.
„Este o lovitură uriașă”, a declarat pentru The New York Times dr. David Maron, președintele Societății Americane de Cardiologie Preventivă.
Una dintre cele mai interesante părți ale poveștii este că medicamentul chiar a făcut ceea ce fusese proiectat să facă.
Un studiu anterior indicase că pelacarsen poate reduce nivelurile de Lp(a) cu aproximativ 80%. Tocmai această scădere spectaculoasă alimentase speranța că medicamentul ar putea deveni o nouă armă importantă pentru prevenirea infarctului.
Dar aici apare o lecție fundamentală pentru medicină: modificarea unui marker biologic nu garantează automat că pacientul va trăi mai mult sau va avea mai puține boli.
Dr. Harlan Krumholz, cardiolog la Universitatea Yale, a descris rezultatul ca fiind extrem de dezamăgitor, dar a subliniat o lecție mai largă: faptul că două lucruri apar împreună nu demonstrează că unul îl provoacă pe celălalt.
Cu alte cuvinte, faptul că nivelurile ridicate de Lp(a) sunt asociate cu bolile cardiovasculare nu înseamnă automat că simpla reducere a Lp(a) va împiedica infarctul.
Eșecul pelacarsen nu demonstrează că Lp(a) este lipsită de importanță.
Asocierea dintre nivelurile ridicate ale acestei particule și riscul cardiovascular rămâne un subiect important de cercetare. Întrebarea la care cercetătorii încearcă acum să răspundă este mai precisă: ce rol are Lp(a) în producerea bolii și, mai ales, dacă reducerea ei este suficientă pentru a modifica evoluția bolii?
Dr. Shreeram Aradhye, președintele departamentului de dezvoltare și director medical al Novartis, a declarat că rezultatele nu sunt cele sperate de companie, dar că studiul oferă informații importante despre Lp(a) și ar putea contribui la orientarea cercetărilor viitoare.
Pelacarsen nu este singura încercare de a transforma Lp(a) într-o țintă terapeutică.
Alți producători de medicamente continuă să desfășoare studii clinice de amploare cu terapii care vizează această particulă. Prin urmare, rezultatul actual nu înseamnă că ideea de a reduce Lp(a) pentru protejarea inimii a fost abandonată.
De altfel, medicina cardiovasculară are un istoric de ipoteze promițătoare care nu s-au confirmat în studiile clinice. Au existat medicamente dezvoltate pentru creșterea colesterolului „bun” care nu au redus riscul cardiovascular așa cum se spera. Mai recent, un medicament antiinflamator destinat bolilor cardiace a avut, de asemenea, un rezultat negativ.
Toate aceste eșecuri arată cât de important este ca ipotezele biologice să fie testate în studii mari, în care cercetătorii urmăresc nu doar modificarea analizelor de sânge, ci și ceea ce contează cel mai mult pentru pacient: infarctul, accidentul vascular cerebral, complicațiile și supraviețuirea.
Anunțul Novartis reprezintă rezultatul principal al studiului, însă datele complete urmează să fie prezentate în cadrul unui important congres de cardiologie din luna noiembrie și publicate într-o revistă medicală, potrivit The New York Times.
Până atunci, cazul pelacarsen rămâne o demonstrație spectaculoasă a diferenței dintre „medicamentul funcționează asupra unei molecule” și „medicamentul previne boala pe care vrem să o prevenim”.
Pentru cardiologi, este o dezamăgire. Pentru cercetători, însă, este și o informație extrem de valoroasă: uneori, tocmai studiile care nu confirmă ipoteza inițială arată cât de complex este, de fapt, mecanismul unei boli.
Care e diferența dintre vitamina D capsule și vitamina D gel lipozomală. Care se absoarbe cel mai bine în organism.
Organizaţii ale pacienţilor cronici spun că lista medicamentelor compensate şi gratuite, o simplă hârtie ce aşteaptă o semnătură de la Guvern.
O pastilă ieftină pentru tratarea HIV ar putea deveni o alternativă la injecțiile pentru boala oculară diabetică, sugerează un mic studiu.
Ministrul Sănătății a spus care sunt medicamentele care dau rezultat fals-pozitiv la testul anti-drog.
Testul de sânge revoluționar pentru depistarea cancerului colorectal a fost aprobat de FDA.
Acest antibiotic poate fi utilizat încă de la naștere.
Acest tratament reduce inflamația creierului, având un efect semnificativ în boala Alzheimer.
Cele mai importante informații din Sănătate și Farma la nivel mondial.
