Oxitocina, ”hormonul iubirii”, ar putea inversa deteriorarea cognitivă în cazul pacienților cu boala Alzheimer.
Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă, un tip de demență, care afectează gândirea, comportamentul și memoria.
Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că din cele 55 de milioane de persoane din întreaga lume care trăiesc cu demență, 60-70% au boala Alzheimer.
Încercările de a dezvolta un tratament eficient pentru această tulburare neurodegenerativă au avut un succes redus, fiind vizate, cel puțin până acum, ameliorarea simptomelor bolii Alzheimer. Astfel, cercetătorii căută încă să înțeleagă pe deplin mecanismul, ca mai apoi să descopere un tratament eficient.
Vezi și: Alzheimer, considerată boală autoimună. Care este explicația
Un studiu nou, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Tokyo, a constatat că un derivat de oxitocină care penetrează celulele și care este administrat în pasajele nazale ale șoarecilor cu probleme de memorie a inversat deteriorarea cognitivă a rozătoarelor, notează Medical News Today.
Deși studiul a folosit șoareci și nu participanți umani, constatările sugerează că oxitocina ar putea reduce potențial deficiențele cognitive asociate cu boala Alzheimer.
Oxitocina este un hormon responsabil de comportamentele de legătură și de atașamentul romantic. Prin urmare, este adesea denumit ”hormonul iubirii”. Oxitocina joacă, de asemenea, un rol esențial în naștere și în alăptare.
Într-un studiu anterior al cercetătorilor de la Universitatea de Științe din Tokyo, oamenii de știință au descoperit că oxitocina ar putea inversa efectele peptidelor amiloid-beta în hipocampul șoarecilor.
Pornind de la aceste descoperiri, echipa de cercetători a încercat să examineze efectele oxitocinei la șoarecii cu deficiențe de memorie induse de peptidelor amiloid-beta.
În mod specific, oamenii de știință au dorit să determine dacă oxitocina ar putea influența memoria spațială.
Așa cum am menționat anterior, cercetătorii și-au îndreptat atenția către detectarea precoce a acestei tulburări neurodegenerative.
Astfel, cheia acestei strategii este identificarea factorilor de risc, modificabili, și pe care medicii îi pot viza cu medicamente sau alte intervenții.
Cercetătorii de la Paris Brain Institute din Franța au descoperit acum asocieri statistice între 10 condiții de sănătate și un diagnostic de boală Alzheimer până la 10 ani mai târziu.
Depresia majoră a fost cea mai timpurie afecțiune asociată cu un diagnostic ulterior de Alzheimer, apărând cu cel puțin 9 ani înainte.
Alte afecțiuni pe care studiul le-a asociat cu un diagnostic ulterior de Alzheimer au fost:
- anxietatea
- constipația
- pierderea anormală în greutate
- spondiloză cervicală, o formă de artrită
- reacție la stresul sever
- pierderea auzului
- tulburări de somn.
De asemenea, au arătat că căderile și oboseala au legătură cu riscul de Alzheimer.
Următorul pas va fi acela de a determina dacă aceste afecțiuni contribuie la provocarea bolii sau dacă sunt semne timpurii ale unor schimbări care au loc deja în creier.
Un grup de cercetători germani au dezvoltat un senzor care identifică biomarkerii proteici cu defecte de pliere din sânge, iar acest lucru oferă o șansă în plus de a detecta boala Alzheimer înainte de apariția oricăror simptome.
De altfel, cercetătorii au în intenție să aducă acest senzor pe piață, în contextul în care, la nivel mondial, estimările OMS sunt că 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar această cifră ar putea crește până la 139 de milioane în 2050.
Boala Alzheimer are o perioadă fără simptome de 15 până la 20 de ani înainte de apariția primelor simptome clinice. Astfel, cu ajutorul senzorului dezvoltat la Bochum, cercetătorii sunt capabili să identifice aceste semne în sânge cu până la 17 ani înainte, notează Science Daily.
Senzorul detectează plierea cu defecte a biomarkerului proteic amiloid-beta. Pe măsură ce boala avansează, această pliere defectuoasă provoacă depozite caracteristice în creier, așa-numitele plăci.
”Scopul nostru este de a determina riscul de a dezvolta demența Alzheimer într-un stadiu ulterior, cu ajutorul unui simplu test de sânge, chiar înainte ca plăcile toxice să se formeze în creier, pentru a ne asigura că o terapie poate fi inițiată la timp”, spune profesorul Klaus Gerwert, director fondator al Centrului de diagnosticare a proteinelor (PRODI) de la Ruhr-Universität Bochum.
Echipa sa a cooperat pentru acest studiu cu un grup de la Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg (DKFZ), condus de profesorul Hermann Brenner. Citește mai departe AICI.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
