Alzheimer, considerată boală autoimună. Care este explicația

Boala Alzheimer are aspecte de boală autoimună, potrivit unor studii recente.
Alzheimer, tulburarea neurodegenerativă, de tip demență, este boala ce afectează gândirea, comportamentul și memoria. De altfel, această afecțiune este o provocare pentru oamenii de știință, cursa pentru căutarea unui leac devenind din ce în ce mai competitivă și mai controversată, iar în ultimii ani au existat mai multe controverse importante.
Dacă în urmă cu câteva luni, studiile arătau că dezvoltarea bolii Alzheimer poate provoca o supraîncălzire gravă a celulelor, boala fiind caracterizată prin faptul că proteinele amiloid-beta și tau se aglomerează în creier și distrug celulele, provocând contracția creierului, acum, noi studii oferă o altă perspectivă asupra acestei afecțiunii de care încep să sufere și adulții mai tineri, chiar de 60 de ani.
Vezi și: Proteina ce ”fierbe” creierul, cauza apariției bolii Alzheimer
Astfel, cele mai recente date arată că beta-amiloidul nu este o proteină produsă în mod anormal, ci o moleculă care apare în mod normal, mai mult, care face parte din sistemul imunitar al creierului, notează Science Alert, care citează o nouă teorie privind boala Alzheimer, dezvoltată în cadrul Universității Health NetWork din Toronto.
Cercetătorii susțin că în momentul în care are loc un traumatism cerebral sau când bacteriile sunt prezente în creier, beta-amiloidul este un factor-cheie la răspunsul imunitar global al creierului.
Iar aceasta pare să fie o problemă importantă, pentru că sunt asemănări izbitoare între moleculele de grăsime care alcătuiesc membranele bacteriilor și cele ale celulelor cerebrale, iar beta-amiloidul nu poate face diferența între cele două și atacă, în mod eronat, celulele pe care ar trebui să le protejeze.
Acest fapt duce la o pierdere cronică și progresivă a funcției celulelor cerebrale, care culminează cu demența. Iar tocmai acest atac greșit al sistemului imunitar asupra creierului i-a determinat pe cercetători să considere că boala Alzheimer este o boală autoimună.
Ce sunt bolile autoimune
Sistemul imunitar este format din organe și celule menite să protejeze organismul de bacterii, paraziți, virusuri și celule canceroase. O boală autoimună este rezultatul faptului că sistemul imunitar atacă în mod eronat corpul în loc să îl protejeze.
Bolile autoimune pot afecta multe tipuri de țesuturi și aproape orice organ din corpul uman, acestea manifestându-se prin simptome variate, inclusiv durere, oboseală, erupții cutanate, dureri de cap, amețeli.
Lista bolilor autoimune cuprinde bolile autoimune de:
- piele (psoriazis, dermatomiozită),
- neurologice (sindromul Guillain-Barre, scleroza multiplă),
- reumatice și articulare (artrita reumatoidă, artrita psoriazică, lupus eritematos sistemic),
- endocrine (boala Graves, tiroidita Hashimoto),
- ale tractului digestiv (boala Crohn, boala celiacă, colita ulcerativă).
Alzheimer, mai vizibil în pandemie. Ciurea: Duce la o suprastresare a sistemului nervos, la degradare
Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă, un tip de demență, care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Deși asociată adulților în vârstă, ultimele date arată o scădere a vârstei chiar și până la 60 de ani, iar un tratament concret pentru aceasta nu există, cercetătorii căutând încă să înțeleagă pe deplin mecanismul și astfel să descopere un tratament eficient.
Prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, a explicat la Antena 3, care sunt factorii de risc, cum se manifestă ”boala uitării”; dar și care este zona de pe glob unde incidența cazurilor de Alzheimer este redusă, fapt ce poate crea un ”tipar” în sensul prevenției.
”În momentul de față, această boală cumplită, boala uitării cum a fost descrisă afectează sigur 35 de milioane de oameni, cazuri diagnosticare la nivel mondial, iar numărul lor este în continuă creștere. Ca simptom, toată lumea știe, uitarea este problema, memoria.
Se întâmplă ceva în creierașul nostru, încă nu s-a găsit un medicament perfect, ca penicilina la pneumonie, nu s-a găsit ca să reușești să vindeci, și atunci totul este să te lupți ca să previi”, a declarat prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.
Cum poate fi prevenită boala Alzheimer
Momente de uitare avem cu toții de-a lungul vieții, însă nu toate sunt considerate semnale de alarmă. ”Au început tot felul de elemente de prevenire și s-a constatat că sunt zone, în această luptă, care nu fac Alzheimer sau cazurile sunt foarte rare. Citește mai departe AICI.
Vezi și: 7 jocuri care te scapă de demență. Le poți juca chiar de pe telefon
-
-
De ce să-ți pui coajă de banană pe față timp de 7 zile22.08.2025, 23:05
-
De ce a fost inventat vibratorul, de fapt. Ce boală trata22.08.2025, 20:42
-
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”22.08.2025, 20:06
-
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
De ce femeile simt mai multă durere. Ce le face mai vulnerabile
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.