Alzheimer afectează peste 35 de milioane de oameni, la nivel global, iar vârsta de apariție este în scădere, apărând cazuri chiar și la 60 de ani.
Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă, un tip de demență, care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Deși asociată adulților în vârstă, ultimele date arată o scădere a vârstei chiar și până la 60 de ani, iar un tratament concret pentru aceasta nu există, cercetătorii căutând încă să înțeleagă pe deplin mecanismul și astfel să descopere un tratament eficient.
Prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, a explicat la Antena 3, care sunt factorii de risc, cum se manifestă ”boala uitării”; dar și care este zona de pe glob unde incidența cazurilor de Alzheimer este redusă, fapt ce poate creea un ”tipar” în sensul prevenției.
”În momentul de față, această boală cumplită, boala uitării cum a fost descrisă afectează sigur 35 de milioane de oameni, cazuri diagnosticare la nivel mondial, iar numărul lor este în continuă creștere. Ca simptom, toată lumea știe, uitarea este problema, memoria.
Se întâmplă ceva în creierașul nostru, încă nu s-a găsit un medicament perfect, ca penicilina la pneumonie, nu s-a găsit ca să reușești să vindeci, și atunci totul este să te lupți ca să previi”, a declarat prof. dr. Vlad Ciurea, medic neurochirurg, la Sfat de Sănătate de la Antena 3.
Momente de uitare avem cu toții de-a lungul vieții, însă nu toate sunt considerate semnale de alarmă. ”Au început tot felul de elemente de prevenire și s-a constatat că sunt zone, în această luptă, care nu fac Alzheimer sau cazurile sunt foarte rare.
Și atunci s-a spus că zona respectivă, ca locație au fost insulele grecești, pentru că se pare că grecii sunt foarte zâmbăreți, foarte veseli, mănâncă foarte curat și natural, uleiul de măsline este foarte bun și recunoscut ca un panaceu de prevenție în Alzheimer.
Toate acele salate, toate fructele, apa cât mai alcalină, cât mai curată, aerul și relaxarea cerebrală. Nu vă supărați, nu vă enervați, nu vă certați, zâmbiți, fiți optimiști, duc la aceste lucruri. Poate și credința ortodoxă, din zona respectivă, acele apusuri de soare sau răsărituri, dintr-o dată schimbă totul din jur. Ceea ce arată că toată lupta se dă în creier.
Dacă ne întoarcem în România, vă întreb: În Fundul Maramureșului sau în Munții Vrancei găsiți asemenea probleme? Nici nu am auzit să aibă, mănâncă foarte curat, zâmbesc, se comportă normal și atunci nu fac această cumplită boală, care în afară de stres și supărare are, din nefericire, și o componentă genetică”, a mai spus neurologul.
Astfel, cei mai predispuși să facă această boală sunt ”cei expuși la stres zilnic, la poluare, fie că ne referim la cea fonică sau din atmosferă, alimentația de tip fast-food, fuga 25 de ore din 24, toate acestea duc la o suprastresare a sistemului nervos și la o degradare a sistemul și apare această boală cumplită”, a mai explicat medicul.
Așa cum preciza și prof. Ciurea, suntem într-o continuă agitație, trăim pe modul ”repede-nainte” și vrem să facem cât mai multe, eventual într-un timp cât mai scurt. De altfel, medicul a subliniat că în Germania există și un dicton: ”Încet și sigur, nu în grabă”.
Ba chiar a sugerat că este nevoie ”să ne trezim mai devreme, ca să avem timp să le aranjăm pe toate, să ne aranjăm, să ne uităm în oglindă, să ne parfumăm, să fim relaxați să zâmbim”. Iar sfaturile acestea vin de la omul care mereu are o vorbă bună și un zâmbet molipsitor.
”Odată apărută această boală are o perioadă care este foarte importantă și care, în general, nu se știe, este vorba de perioada preclinică, în care sunt mici semne. Nu reușești să pui un pahar cu apă, nu mai ai coordonarea perfectă, ai uitat lucruri foarte simple, ai uitat un cuvânt.
Un RMN făcut în această perioadă arată debutul de boală și atunci trebuie luate primele măsuri. Lupta este foarte mare, sunt o grămadă de medicamente care se încearcă, niciunul nu este perfect, dar trebuie să luptă, să nu izolăm persoana respectivă, să fie în cadrul societății, iar lumea din jur să se comporte cât mai optimist cu aceștia”, a mai spus prof. Ciurea.
Cât privește vârsta la care apare această boală, ”din nefericire, vârsta scade și s-a ajuns acum, în jur de 60 de ani, să apară primele cazuri. Iar acest Covid care a venit peste noi a scos în evidență un număr de cazuri care erau acoperite, nu știam despre ele. Trebuie să facem tot posibilul să luptăm, să nu le aruncăm, căci putem obține rezultate”, a adăugat neurochirurgul.
Boala Alzheimer este o afecțiune neurologică progresivă care afectează de obicei adulții în vârstă și cauzează adesea pierderi de memorie, confuzie, schimbări de comportament și alte simptome îngrijorătoare. Este cel mai frecvent tip de demență.
Pentru a ajuta medicii să diagnosticheze boala Alzheimer, Dr. Barry Reisberg, psihiatru la New York University School of Medicine, a dezvoltat Scara Globală de Deteriorare (SGD). Scara globală de deteriorare definește șapte etape clinice distincte ale bolii Alzheimer.
Ce este Scara Globală de Deteriorare
Aceste șapte etape sunt adesea condensate într-un sistem de clasificare în trei etape: stadiu incipient, stadiu de mijloc și stadiu avansat. Etapele unu-trei ale SGD sunt stadiile incipiente, etapele patru și cinci sunt etape de mijloc, iar etapele șase și șapte sunt etape târzii, arată Health. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Proteina ce ”fierbe” creierul, cauza apariției bolii Alzheimer
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
