7 jocuri care te scapă de demență. Le poți juca chiar de pe telefon

Demența poate fi încetinită cu o serie de jocuri de memorie. Află care sunt cele mai potrivite.
Demența, boala neuro-degenerativă asociată cu persoanele în vârstă, dar care poate să apară și la adulții mai tineri, provoacă o pierdere progresivă a abilităților cognitive ale unei persoane.
Cel care suferă de demență poate avea probleme cu memoria, gândirea, raționamentul sau chiar limbajul. Iar pierderea acestor abilități poate îngreuna desfășurarea activităților de zi cu zi, având, în aceeași măsură, un impact important și asupra membrilor familiei celui diagnosticat cu această afecțiune ireversibilă.
Deși pentru demență nu există un leac, unele opțiuni de tratament pot ajuta la ameliorarea simptomelor, precum și la îmbunătățirea calității vieții. Iar printre aceste opțiuni se numără jocurile de memorie care pot ajuta la stimularea creierului, notează The Healthy.
Demența și ajutorul jocurilor de memorie
Dacă în general cititul, socotitul, învățarea unei limbi străine, un hobby artistic, sunt activități bune pentru menținerea ”în priză” a activității cerebrale, indiferent de vârstă, în cazul persoanele cu demență jocurile de memorie sunt menite să îmbunătățească memoria.
Astfel, potrivit unui studiu din 2019 adulții mai în vârstă a explorat impactul a 16 săptămâni de antrenament combinat fizic și cognitiv ”exergame”.
Cercetătorii au constatat că a existat o îmbunătățire semnificativă a memoriei de lucru și a funcției executive.
Într-un alt studiu, tot din 2019, a fost cercetat efectul antrenamentului cognitiv computerizat (în domenii precum raționamentul, memoria, limbajul și atenția) asupra progresiei tulburărilor cognitive ușoare. Rezultatele studiului au arătat că antrenamentul a crescut volumul materiei cenușii a creierului și poate ajuta la păstrarea cogniției generale.
Iar cele două studii, coroborate, pot arăta care este legătura dintre jocurile pentru creier și demență. Concret, atunci când cineva suferă de demență, multe dintre abilitățile sale cognitive sunt în declin, printre acestea memoria și raționamentul. Astfel, cercetările au sugerat că jocurile pot ajuta la îmbunătățirea acestor abilități.
Recent, o analiză din 2020 a explorat cercetările privind rolul jocurilor serioase pentru îngrijirea demenței. În timpul revizuirii, cercetătorii au explorat trei tipuri de jocuri și beneficiile acestora:
Jocurile de masă:. Acestea pot ajuta la funcțiile cognitive, cum ar fi memoria, comunicarea și reglarea emoțională.
Jocurile video. Jocurile video pot fi personalizate pentru a viza direct diferite abilități cognitive, cum ar fi memoria și raționamentul.
Jocuri de realitate virtuală. Acestea pot oferi atât întărire cognitivă, cât și fizică, în funcție de tipul de joc.
Potrivit analizei, atunci când pacienții cu demență în stadii incipiente și medii au folosit jocuri serioase, aceștia au reușit să îmbunătățească o mare varietate de abilități cognitive, inclusiv:
- memoria pe termen scurt;
- timpul de reacție;
- rezolvarea problemelor;
- raționamentul logic;
- comunicarea.
Care sunt cele mai bune jocuri împotriva demenței
Potrivit cercetătorilor, nu toate jocurile care stimulează creierul sunt potrivite și celor care suferă de demență. Astfel, aceștia au realizat o listă a celor mai bune jocuri de memorie pentru această afecțiune neuro-degenerativă.
Puzzle-urile de cuvinte sunt un gen de jocuri care se concentrează în mod special pe limbaj. Unele jocuri, cum ar fi Scrabble, se concentrează pe aranjarea literelor și a cuvintelor, în timp ce alte jocuri, cum ar fi cuvintele încrucișate, se concentrează pe reamintirea cuvintelor.
Cercetările din 2015 sugerează că jocurile precum puzzle-urile de cuvinte încrucișate, printre alte tipuri de puzzle-uri, pot duce potențial la îmbunătățiri cognitive în ceea ce privește învățarea verbală, memoria, viteza și multe altele.
Având în vedere acest lucru, luați în considerare posibilitatea de a încerca unele dintre aceste puzzle-uri clasice de cuvinte:
- cuvinte încrucișate;
- căutări de cuvinte;
- anagrame;
- criptograme;
- jocuri de marcă, cum ar fi Scrabble și Mad Libs;
- puzzle-uri Jigsaw.
Jocurile cu zaruri. Chiar dacă au o componentă ”de noroc”, prin aruncarea aleatorie a zarurilor, jocul este eficient pentru dezvoltarea capacității numerice și de calcul. Unul dintre cele mai populare jocuri de zaruri este ”Table”, iar socializarea din jurul unui astfel de joc este un plus-valoare pentru persoanele în vârstă.
Jocurile de cărți sunt excelente pentru exersarea unor abilități precum raționamentul, rezolvarea problemelor, memoria și concentrarea. Cel mai popular este ”Solitaire”.
Jocuri de masă. Jocurile de societate sunt un gen de jocuri care utilizează o tablă de joc prefabricată, împreună cu piese, care sunt mutate sau plasate pe tablă. Cele mai multe jocuri de societate, în special cele mai noi, folosesc, de asemenea, cărți, zaruri și alte elemente.
Un studiu din 2019 care a explorat beneficiile jocurilor de societate, în rândul a 1.091 de participanți, și a constatat că o frecvență mai mare a jocurilor a dus la un declin cognitiv mai mic de la vârsta de 70 de ani până la vârsta de 79 de ani.
Având în vedere impactul pe care jocurile de societate îl pot avea asupra sănătății cognitive, iată câteva sugestii pe care să le adăugați la colecția dumneavoastră:
- Monopoly
- Trivial Pursuit
- Șah.
Jocurile video, adesea blamate de părinții cu copii preadolescenți și tineri, unele dintre acestea sunt benefice pentru persoanele cu demență. Iar prin varietatea de jocuri, de la cele de pe consolă, la cele pe telefon sau laptop, acestea au câștigat teren în rândul adulților în vârstă.
Astfel, printre jocurile recomandate pentru persoanele în vârstă se numără:
- Tetris
- Candy Crush Saga
- Animal Crossing
- jocuri de tipul puzzle, cuvinte încrucișate sau zaruri, în formatul electronic.
Factorii de risc ai demenței
Factorii de risc pentru demenţă sunt:
- hipertensiunea la vârstă medie, desigur, netratată;
- obezitatea la vârstă medie, adică 40 - 50 de ani;
- diabetul este un factor de risc pentru demenţă vasculară;
- fumatul este un factor de risc pentru toate tipurile de demenţă;
- sedentarismul și izolarea socială;
- rezerva cognitivă.
Mare parte dintre acești factori pot fi preveniți, prin dietă și activitate fizică.
Cum se poate reduce riscul apariției demenței. Socializarea este una dintre activitățile recomandate
Demența este boala neuro-degenerativă asociată cu persoanele în vârstă, însă poate să apară și la adulții mai tineri, după cum afirma neurologul Arman Frăsineanu, care precizează că ”demența este un tablou clinic, final, a unei suferințe a creierului, de cauze multiple”, mai mult, că această boală afectează nu doar pacientul în sine, ci și un număr destul de mare de persoane care sunt nevoite să îl îngrijească pe pacientul cu demență.
Potrivit unui studiu publicat în revista Neurology, revista medicală a Academiei Americane de Neurologie, activitățile fizice și mentale, cum ar fi treburile casnice, exercițiile fizice, dar și socializarea, cu familia sau prietenii, pot contribui la scăderea riscului de demență, notează Science Daily.
Studiul a analizat efectele acestor activități, precum și ale activităților mentale și ale utilizării dispozitivelor electronice la persoanele cu și fără risc genetic mai mare de demență. Citește mai mult AICI.
Vezi și: Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent
-
Vaccinarea reduce riscul cardiac. Recomandările experților28.08.2025, 22:30
-
Dieta și mișcarea pot vindeca ficatul după consumul de alcool28.08.2025, 21:13
-
Ginkgo biloba, un aliat promițător în tratarea demenței ușoare28.08.2025, 19:42
-
-
Servicii psihologice decontate pentru pacienții oncologici în România28.08.2025, 16:36
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.