Aproape jumătate din toți alergătorii amatori suferă leziuni, în special legate de genunchi, gambă sau tendoanele lui Ahile, iar nivelul de risc este la fel de ridicat indiferent de vârstă, sex sau experiență...
Doctorandul Jonatan Jungmalm a recrutat puțin peste 200 de alergători amatori de pe lista participanților la Semimaratonul Göteborgsvarvet și i-a monitorizat pe o perioadă de un an. Pentru a participa la studiu, aceștia trebuiau să alerge de cel puțin un an, să fi alergat în medie cel puțin 15 km pe săptămână în ultimul an și să nu fi fost răniți în ultimele șase luni. Participanții au fost bărbați și femei în intervalul de vârstă 18-55.
De-a lungul anului de studiu (link direct sursa informației), alergătorii amatori au completat un jurnal de antrenament, introducând informații despre cât de departe au alergat în fiecare zi și dacă au simțit durere. Cei care au suferit leziuni bruște sau au simțit dureri pentru o perioadă prelungită au fost examinați de un medic sportiv.
„O treime dintre participanți au fost răniți pe parcursul studiului. Dar dacă luați în considerare și participanții care au renunțat la studiu, este rezonabil să presupunem că aproape jumătate din toți alergătorii amatori se rănesc într-un an” afirmă Jonatan Jungmalm.
Dintre cei care s-au rănit, jumătate au avut probleme cu genunchii, gambe sau tendoanele lui Ahile.
„Puține dintre leziuni au fost de lungă durată. Dar toate leziunile au împiedicat alergătorii să facă exerciții fizice ca de obicei”, spune Jonatan.
Nu s-a găsit nicio diferență în ceea ce privește sexul, vârsta, experiența de alergare sau greutatea dintre cei care s-au accidentat și cei care nu.
„Cu toate acestea, cei care anterior au fost răniți au fost mai susceptibili de a fi afectați din nou”, a spus cercetătorul.
Toți participanții au fost supuși unei serii de teste fizice înainte de studiu, variind de la teste de forță și teste de mobilitate până la teste de stil de alergare.
„Cei care aveau coapsele exterioare relativ slabe s-au confruntat cu un risc mai mare de rănire. Cei cu pronație târzie (Mișcarea piciorului din afară către interior, n.r.) în mersul de alergare aveau, de asemenea, un risc mai mare. Cu toate acestea, având un trunchi slab sau o flexibilitate musculară limitată nu avea o semnificație mare”.
Acesta este semnul timpuriu al demenței. După un an de la acest eveniment, persoanele în cauză sunt diagnosticate cu demență.
Ce este operația Latarjet și pentru ce este indicată. Medicul ortoped Liviu Ojoga ne-a explicat totul.
Ce trebuie să știi dacă dormi pe spate sau pe o parte. Este important de reținut ACEST aspect.
Medicul ortoped ne-a vorbit despre omartroză, afecțiunea ce poate da dureri severe și crize articulare.
Ce trebuie să faci dacă ți-ai luxat piciorul. Care sunt cele mai eficiente măsuri ce trebuie luate, chiar dacă nu ai dureri.
Problema de sănătate pe care o poți dezvolta dacă faci skanderbeg.
Ce trebuie să știi despre artroză. Medicul Codrin Huszar ne-a explicat de ce apare.
Spatele curbat odată cu vârsta: ce este cifoza și cum o putem preveni.
Persoanele cu un stil de viață sedentar se confruntă cu riscuri crescute de boli, dar acestea pot fi reduse prin pauze regulate și activitate fizică zilnică.
Află cum poți proteja și întări oasele tale printr-o dietă echilibrată și un stil de viață activ.
Află mai multe despre cauzele și simptomele apei la genunchi și ce manevre medicale pot ușura durerea.
Află mai multe despre anatomia genunchiului și rolul pe care îl are meniscul, alături de cauzele pentru care acesta este deseori afectat.
Apa pe genunchi poate fi rezultatul unei leziuni, afecțiuni medicale sau infecții și poate provoca disconfort și dificultăți în mișcare.
