Riscul de ADHD este considerabil mai mare la copiii ai căror mame au avut, în timpul sarcinii, o deficiență de vitamina D.
Riscul de ADHD a fost cu 34 la sută mai mare la copiii ai căror mame au avut o deficiență de vitamina D în timpul sarcinii, decât la copiii la care nivelul de vitamina D al mamei a fost suficient în primul și al doilea trimestru de sarcină. Rezultatul a fost ajustat pentru vârsta maternă, statutul socioeconomic și istoricul psihiatric.
„Alături de genotip, factori prenatali, cum ar fi deficitul de vitamina D în timpul sarcinii, pot influența dezvoltarea ADHD", spune dr Minna Sucksdorff de la Universitatea din Turku, Finlanda.
Studiul este prima cercetare la nivel de populație care demonstrează o asociere între nivelul scăzut al vitaminei D materne în sarcina timpurie până la mijlocul sarcinii și un risc crescut pentru tulburarea de deficit de atenție cu hiperactivitate - ADHD - la urmași.
Studiul a inclus 1.067 de copii născuți între anii1998 și 1999 și diagnosticați cu ADHD în Finlanda și același număr de copii fără ADHD. Datele au fost colectate înainte de implementarea actualei recomandări naționale din Finlanda care impune un aport zilnic de vitamina D în timpul sarcinii, de 10 micrograme pe zi, pe tot parcursul anului.
Cercetătorul principal, profesorul Andre Sourander, spune că, în ciuda recomandărilor, deficiența de vitamina D este încă o problemă globală. În Finlanda, de exemplu, aportul de vitamina D al mamelor în rândul mai multor grupuri de imigranți nu este la un nivel suficient.
„Acest studiu oferă dovezi puternice că un nivel scăzut de vitamina D în timpul sarcinii este legat de deficiența de atenție la urmași. Deoarece ADHD este una dintre cele mai frecvente boli cronice la copii, rezultatele cercetării au o semnificație mare pentru sănătatea publică", a epxlicat profesorul Sourander.
Studiul, care a fost publicat în Journal of the American Academy of Child & Adolescent Psychiatry, face parte dintr-un proiect amplu de cercetare care își propune să descopere conexiunile dintre sănătatea mamei în timpul sarcinii și ADHD-ul la urmași. Studiul a fost realizat, în colaborare, de cercetătorii de la Universitatea Turku, Finlanda și Columbia University, New York.
În cadrul studiului, cercetătorii au utilizat cohorta finlandeză de date materne (FMC), formată din aproximativ 2 milioane de eșantioane de ser colectate în primul și primul trimestru de sarcină de la gravide.
Un bebeluș de doar 7 zile a fost readus la viață, în curtea ISU Bihor, de către un medic și un pompier.
Riscul de ADHD este considerabil mai mare la copiii ai căror mame au avut, în timpul sarcinii, o deficiență de vitamina D.
Părinții, mai ales cei aflați la primul copil, intră mult mai repede în panică în cazul febrei.
Cum putem ajuta copiii să treacă peste neofobie. Pediatrul Ilinca Tranulis are o explicație legată fobia celor mici.
Medicul Mihai Craiu vorbește într-o postare pe Facebook despre tratamentele potrivite pentru copiii cu astm.
Secțiile de neonatologie din țară vor fi dotate cu incubatoare pentru copiii născuți prematur.
Patru copii, trei băieţi şi o fată, s-au născut în noaptea de Revelion la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Constanţa.
Excesul de greutate la copiii de vârstă preșcolară este legat de un risc mai mare de a suferi fracturi câțiva ani mai târziu, arată un nou studiu.
Copilul anesteziat de stomatolog în Pitești, despre care medicii din București declarau azi că nu mai are activitate cerebrală, a murit.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Tulburările digestive pot strica vacanțele cu cei mici. Ce trebuie să facă părinții.
Cristina Cioran a născut prematur o fetiță la 29 de săptămâni, p care o vede de două ori pe săptămână.
Anxietatea este tulburarea psihoemoțională cu un impact important asupra activității cotidiene.
Cum îți dai seama că adolescentul tău are depresie. Vezi cât de grave pot fi simptomele și ce pot cauza în viitor.
Sugarii care au probleme persistente legate de somnau un risc mai mare să dezvolte anumite tulburări emoționale mai târziu în copilărie.
