Dr. Alin Burlacu ne-a vorbit despre ”screeningul” de care au beneficiat pacienții, în perioada pandemiei, ca urmare a infectării cu Covid.
Dacă pentru unii pacienți perioada pandemiei a fost considerată una în care accesul la sistemul de sănătate a fost mult restricționat, pentru alții infectarea cu Covid a însemnat descoperirea unor leziuni pulmonare, ce în mod normal nici nu s-ar fi observat.
De altfel, medicul Alin Burlacu a explicat, în exclusivitate, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate de la DC Medical, că tot ce s-a întâmplat în ultimii doi ani se poate considera cu ușurință un ”screening” pentru bolile pulmonare.
”În ceea ce privesc cazurile diagnostice într-un stadiu incipient, în ciuda faptului că pandemia a avut totuși o umbră asupra evoluției sanitare în toată lumea, în ceea ce privește chirurgia toracică să știți că a fost un fel de screening pentru noi, foarte mulți pacienți care au fost diagnosticați cu infecție cu SARS-CoV-2 au fost investigați pulmonar, mai mult decât ar fi fost normal, radiografie pulmonară, tomografie computerizată torace nativ și au fost diagnosticați cu leziuni pulmonare în stadiu absolut incipient.
Am avut în ultimii doi ani de zile cazuri în stadiile 1, 1A1,1A2, foarte multe în comparație cu anii precedenți. Pentru noi, dar și pentru pacienții noștri, această pandemie a fost un lucru facil. Nu cred să existe o altă legătură între infecția cu SARS-CoV-2 și apariția acestor leziuni pur incidental”, a declarat, în exclusivitate, dr. Alin Burlacu, medic în Institutul Oncologic.
”Descoperirea într-un stadiu atât de precoce a acestor cancere, schimbă cu ceva atitudinea chirurgului, îl face să facă alt tip de operație, alt tip de abord”, a întrebat prof. dr. Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.
”Sigur, acest stadiu permite un tratament chirurgical, în primul rând un abord minim invaziv, în al doilea rând, permite o rezecție sublobară, adică o conservare a parenchimului pulmonar, a plămânului, și rezecția strict a regiunii segmentare care conține nodulul, bine-înțeles la care se asociază rezecția ganglionului. Este dovedit statistic că nu există o inferioritate a rezecțiilor sublobare în aceste cazuri bine selecționate, în stadii incipiente, operații cu așa-zisul gold standard pentru lobectomie în cancerul bronhopulmonar. Și atunci pacientul are o recuperare mult mai bună, un rezultat pe termen lung foarte bun și în tot managementul terapeutic, chirurgia poate fi singură, urmată de o monitorizare atentă.
Dacă până acum, la cancerele în stadii 1A3, respectiv 2 și mai sus, chirurgia trebuie obligatoriu combinată cu chimioterapie, imunoterapie sau radioterapie, în funcție de afectarea ganglionară, în aceste stadii incipiente, această chirurgie poate ocupa un singur loc”, a mai spus dr. Burlacu.
Întrebat care sunt criteriile în funcție de care se aplică tratamentele oncologice moderne, dr. Burlacu a subliniat că ”în ceea ce privește imunoterapia, este foarte important, în momentul de față, în România, decontarea și deocamdată imunoterapia în cancerul bronho-pulmonar nu pot să spun că se bucură de o decontare largă legată de toate stadiile de boală. În schimb, pacienți noștri, fiind într-un centru oncologic important, beneficiază de acces la acest tratament prin prisma studiilor clinice. Vă spun că asocierea chirurgie-imunoterapie a avut rezultate excepționale.
Am avut mai multe studii legate de astfel de cazuri, chirurgie plus imunoterapie în mai multe stadii. Și vă pot spune că au beneficiat de tratament pacienți într-un stadiu 3B, adică pacienți cu tumori mari, care iniția sunt considerate nerezecabile sau la limita rezecabilității, și care în urma imunoterapiei neo-adjuvante, asociată apoi intervenția chirurgicală, care apropos, intervenția chirurgicală după imunoterapie a fost, încă o dată, o intervenție chirurgicală mult mai conservatoare.
Dacă inițial era necesară o pneumectomie, în urma imunoterapiei s-a putut limita această intervenție chirurgicală la lobectomie, ceea ce este incredibil, și surprizele majore au fost că rezultatul histopatologic definitiv a arătat resturi celulare tumorale minime sau inexistente”, a mai spus medicul.
Fibroza pulmonară este o afecțiune care cauzează cicatrizarea și rigiditatea plămânilor. Acest lucru face dificilă respirația. Aceasta poate împiedica organismul să primească suficient oxigen și poate duce în cele din urmă la insuficiență respiratorie, insuficiență cardiacă sau alte complicații.
Cercetătorii cred în prezent că o combinație de expunere la iritanți pulmonari, cum ar fi anumite substanțe chimice, fumatul și infecțiile, împreună cu genetica și activitatea sistemului imunitar, joacă un rol cheie în fibroza pulmonară.
Cândva se credea că această afecțiune era cauzată de inflamație, dar în prezent, oamenii de știință cred că există un proces anormal de vindecare în plămâni care duce la cicatrizare. Formarea unor cicatrici pulmonare semnificative devine în cele din urmă fibroză pulmonară.
Ei bine, incidența bolilor respiratorii este una dramatică. 1 miliard de persoane suferă de diverse boli respiratorii în întreaga lume
”În domeniul bolilor respiratorii, vorbim despre 1 miliard de pacienți, dar când ne referim la fibroza pulmonară, mai exact fibroza pulmonară idiopatică (FPI), vorbim de aproximativ 3 milioane de persoane afectate. Boala pulmonară interstițială asociată sclerodermiei afectează 2,5 milioane de persoane, iar fibroza pulmonară - pentru care avem cea mai recentă aprobare – afectează 5 milioane de persoane”, ne-a dezvăluit Farnaz Marzban. Citește mai departe AICI.
Mai multe în video
Un simplu test îți poate dezvălui riscul de cancer cu ani înainte ca boala să apară. Se poate face gratuit.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
