Dispneea, sau senzația de lipsă de aer, poate fi o experiență alarmantă, indicând o varietate de afecțiuni medicale, de la probleme cardiace și pulmonare până la astm și anxietate....
Dispneea este un termen folosit de medici pentru a descrie senzația de lipsă de aer, indicând adesea probleme cardiace și pulmonare, astm, alergii sau anxietate. Poate fi, de asemenea, un semn al exercițiilor fizice intense sau al unei răceli și poate fi caracterizată de foamea de aer, de o strângere a pieptului sau de un efort sporit de respirație.
Dispneea acută și cronică sunt afecțiuni distincte, cu durate și cauze diferite. Dispneea acută, care poate începe rapid și poate dura ore sau zile, poate fi cauzată de alergii, anxietate, exerciții fizice sau boli precum răceala sau gripa.
Afecțiuni mai grave, cum ar fi atacurile de cord, anafilaxia sau cheagurile de sânge pot provoca, de asemenea, dispnee acută. Dispneea cronică, pe de altă parte, este o lipsă de aer de lungă durată care persistă sau revine, adesea din cauza unor afecțiuni de sănătate în curs de desfășurare, cum ar fi astmul, insuficiența cardiacă și boala pulmonară cronică obstructivă, potrivit Mayo Clinic.
Dispneea este o afecțiune frecventă cauzată de afecțiuni cardiace și pulmonare. Inima și plămânii lucrează împreună pentru a aduce oxigen în organism și pentru a elimina dioxidul de carbon. Dacă acestea nu funcționează corect, organismul poate avea prea puțin oxigen sau prea mult dioxid de carbon în sânge.
Acest lucru duce la creșterea efortului de respirație pentru a face să intre sau să iasă mai mult oxigen. Factori precum un antrenament sau altitudini mari pot declanșa acest lucru. De asemenea, creierul poate semnala faptul că plămânii nu funcționează corect, provocând senzația de apăsare în piept.
Cauzele includ iritarea plămânilor, restricția pulmonară și rezistența la mișcarea aerului din cauza căilor respiratorii blocate sau înguste.
Citește și: Un stil de viață sănătos poate reduce semnificativ riscul de demență. Cum să învingi în lupta cu genetica
Foto: Freepik
Dificultatea respirației este o senzație subiectivă care nu poate fi măsurată, dar medicii pot măsura alți factori, cum ar fi nivelul de oxigen din sânge. Nivelurile scăzute de oxigen din sânge indică un aport insuficient de oxigen și circulația cu globule roșii, ceea ce poate fi periculos.
Dificultatea de respirație poate cauza dificultăți atât în inspirație cât și în expirație și poate duce la o senzație de strângere a pieptului, și sufocare. Simptomele pot include senzația că trebuie să te străduiești mai mult pentru a-ți recăpăta respirația, nevoia de a respira mai frecvent și dificultatea de a respira complet.
Simptomele pot deveni din ce în ce mai vizibile în timp sau pot apărea brusc. Simptomele sunt mai vizibile atunci când ești activ din punct de vedere fizic, cum ar fi urcatul scărilor sau exercițiile fizice, dar pot apărea chiar și în repaus. Acestea pot fi mai vizibile atunci când individul este activ fizic sau devine brusc lipsit de aer.
Vezi și: Dieta carnivoră: riscantă sau benefică. Cum se simte organismul tău dacă renunți la legume
Asociația Americană a Plămânilor recomandă să soliciți asistență medicală în cazul unei dificultăți neașteptate de respirație, mai ales dacă aceasta nu răspunde la tratamentul actual.
Alte simptome care ar trebui să solicite asistență medicală includ durerea toracică, respirație șuierătoare, un sunet ascuțit atunci când respiri, greață, leșin, tuse, frisoane, temperatură corporală ridicată, vârfuri albastre ale degetelor, glezne și picioare umflate, înrăutățirea dificultății de respirație după utilizarea unui inhalator și dificultăți de respirație în timp ce stați întins pe spate.
Dacă prezenți orice combinație a acestor simptome, este esențial să contactezi medicul sau să mergi la o sală de urgență pentru îngrijiri medicale imediate. Este important să reții că a avea dificultăți de respirație nu este același lucru cu a avea probleme de respirație, care pot implica închiderea gâtului sau a pieptului, obstrucția, îngustarea sau strângerea căilor respiratorii sau ceva care împiedică fizic respirația.
Tratamentul pentru dificultăți de respirație depinde de cauza de bază și poate implica medicamente, suplimente prescrise, intervenții chirurgicale, oxigenoterapie, antibiotice, evitarea tutunului și a factorilor declanșatori de alergii, precum și modificări ale stilului de viață.
Medicii pot prescrie bronhodilatatoare, steroizi sau suplimente pentru a ajuta la o respirație mai ușoară, pot crește nivelul de fier și pot oferi medicamente de susținere, cum ar fi medicamentele antivirale.
Acestea fiind spuse, dificultatea respirației este un simptom comun al diferitelor afecțiuni de sănătate, de la ușoare la grave. Este esențial să soliciți asistență medicală dacă senzația persistă chiar și după odihnă sau dacă este însoțită de alte simptome, cum ar fi presiune în piept, greață, febră sau frisoane.
Modificările stilului de viață, cum ar fi o dietă echilibrată și creșterea exercițiilor fizice, pot fi, de asemenea, recomandate în cazul în care obezitatea este un factor care contribuie.
Un nou strat de praf saharian a acoperit o bună parte din țară. Acesta poate provoca neplăceri unor categorii de persoane.
Medicii trag un semnal de alarmă legat de persoanele expuse la a dezvolta cancer pulmonar. Este o tipologie frecvent întâlnită.
Asta s-a descoperit în plămânii nefumătorilor, iar medicii sunt îngrijorați și lansează un semnal de alarmă.
Tusea, un simptom aparent obișnuit, poate ascunde afecțiuni severe care pun în pericol sănătatea. Când devine tusea îngrijorătoare.
Această investigație depistează leziunile pulmonare de dimensiuni mici.
Acesta este semnul principal al cancerului pulmonar care indică faptul că boala se află într-un stadiu avansat.
Hipotermia reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătate, iar prevenirea și conștientizarea riscurilor sunt vitale.
