Hipertensiunea pulmonară a fost considerată, în trecut, o afecțiune rară care nu putea fi tratată, însă grație imagisticii moderne este posibilă o evaluare mult mai detaliată.
Cu toate acestea, de multe ori există o întârziere de circa doi ani între momentul stabilirii diagnosticului și apariția simptomatologiei, după cum arată pretigioasa revistă British Medical Journal (BMJ).
Software-ul utilizează tehnologia de învățare profundă și procesează atât imaginile vaselor pulmonare, aparatului cardiovascular, cât și analizele pacienților, în combinație cu antecedentele de embolie pulmonară ale acestora. Practic, identifică semnele hipertensiunii pulmonare tromboembolice cronice (CTEPH) - o formă rară de hipertensiune.
FDA prin programul Breakthrough Device, destinat să ajute pacienții să aibă acces mai rapid la dispozitive și tehnologii revoluționare care să ofere un tratament mai eficient sau un diagnostic pentru anumite boli, a acordat recunoaștere specială softului, dezvoltat de Bayer și Merck & Co. În momentul de față se așteaptă evaluarea și revizuirea software-ului de către FDA, iar după finalizare, companiile speră să implementeze software-ul într-o platformă tehnologică, potrivit HealthImaging.com
Hipertensiune arterială pulmonară idiopatică (HTPI)
Se estimează ca incidența hipertensiunii arterială pulmonare idiopatice (HTPI) este de 1-3,3/million/an situându-o în rândul bolilor rare, în timp ce hipertensiunea pulmonară datorată trombozei și/sau emboliei cronice are o prevalență mult mai mare de 15-52/milion. Este posibil ca medicii de familie să nu întâlnească niciodată vreun caz HTPI.
Dar potrivit BMJ, prevalența HTP este crescută la anumite grupuri de pacienți, cum sunt, cei cu scleroză sistemică (9%), hipertensiune portală (2-6%), boli cardiace congenitale (5-10%) și HIV (0,5%). Între 0,5% și 4% dintre bolnavi dezvoltă hipertensiune pulmonară după un embolism pulmonar acut; pacienții cu risc îi includ pe cei cu emboli mari, recurenți.
