Hipertensiunea arterială pulmonară (HTP) afectează aproximativ cinci persoane dintr-un milion pe an, la nivel global și poate fi dificil de diagnosticat, deoarece simptomele sale se confundă cu cele ale altor boli...
Hipertensiunea pulmonară a fost considerată, în trecut, o afecțiune rară care nu putea fi tratată, însă grație imagisticii moderne este posibilă o evaluare mult mai detaliată.
Cu toate acestea, de multe ori există o întârziere de circa doi ani între momentul stabilirii diagnosticului și apariția simptomatologiei, după cum arată pretigioasa revistă British Medical Journal (BMJ).
Software-ul utilizează tehnologia de învățare profundă și procesează atât imaginile vaselor pulmonare, aparatului cardiovascular, cât și analizele pacienților, în combinație cu antecedentele de embolie pulmonară ale acestora. Practic, identifică semnele hipertensiunii pulmonare tromboembolice cronice (CTEPH) - o formă rară de hipertensiune.
FDA prin programul Breakthrough Device, destinat să ajute pacienții să aibă acces mai rapid la dispozitive și tehnologii revoluționare care să ofere un tratament mai eficient sau un diagnostic pentru anumite boli, a acordat recunoaștere specială softului, dezvoltat de Bayer și Merck & Co. În momentul de față se așteaptă evaluarea și revizuirea software-ului de către FDA, iar după finalizare, companiile speră să implementeze software-ul într-o platformă tehnologică, potrivit HealthImaging.com
Hipertensiune arterială pulmonară idiopatică (HTPI)
Se estimează ca incidența hipertensiunii arterială pulmonare idiopatice (HTPI) este de 1-3,3/million/an situându-o în rândul bolilor rare, în timp ce hipertensiunea pulmonară datorată trombozei și/sau emboliei cronice are o prevalență mult mai mare de 15-52/milion. Este posibil ca medicii de familie să nu întâlnească niciodată vreun caz HTPI.
Dar potrivit BMJ, prevalența HTP este crescută la anumite grupuri de pacienți, cum sunt, cei cu scleroză sistemică (9%), hipertensiune portală (2-6%), boli cardiace congenitale (5-10%) și HIV (0,5%). Între 0,5% și 4% dintre bolnavi dezvoltă hipertensiune pulmonară după un embolism pulmonar acut; pacienții cu risc îi includ pe cei cu emboli mari, recurenți.
Aceasta este temperatura optimă pentru un somn odihnitor. Dar ce ne facem dacă în dormitor este prea cald.
Ce poți face pentru a îmbunătăți calitatea aerului din casa ta. Dr. Cristian Oancea ne oferă câteva sfaturi practice.
Care este diferența între insuficiența respiratorie acută și cea cronică și ce afecțiuni le pot declanșa.
Aceste trei plante purifică aerul din casă și curăță plămânii. Acționează precum niște filtre naturale și elimină toate toxinele.
Semnele timpurii ale cancerului pulmonar care pot apărea pe vârful degetelor. Un indiciu surprinzător care ar putea salva vieți.
Acest tratament pentru BPOC este eficient în cazul pacienților în cazul cărora nu funcționează medicamentele inhalate standard.
Durerea de braț poate fi semn al unui cancer devastator, greu de diagnosticat. Prognosticul privind șansele de supraviețuire este redus.
Medicii trag un semnal de alarmă legat de persoanele expuse la a dezvolta cancer pulmonar. Este o tipologie frecvent întâlnită.
OMS anunţă prima precalificare a unui test pentru diagnosticarea tuberculozei.
Asta s-a descoperit în plămânii nefumătorilor, iar medicii sunt îngrijorați și lansează un semnal de alarmă.
Aceste tratamente vindecă cel mai frecvent tip de cancer. Sunt eficiente și în cazurile avansate.
Care sunt efectele poluării aerului asupra aparatului respirator, dar și asupra întregului organism.
