Tuberculoza - simptome, cauze, tratament. Pandemia de COVID a avut efecte și asupra cazurilor de tuberculoză. Iată ce spune medicul Cristian Oancea.
Ziua Mondială a Tuberculozei, care se marchează pe 24 martie în fiecare an, este concepută pentru a informa publicul despre faptul că, deși poate fi prevenită și tratată, tuberculoza rămâne cel mai mare criminal infecțios din lume, provocând moartea a aproape un milion și jumătate de oameni în fiecare an, mai ales în țările în curs de dezvoltare. Această zi este marcată încă din 1882, ziua în care doctorul Robert Koch a uimit comunitatea științifică anunțând că a descoperit bacilul care cauzează apariția tuberculozei. Descoperirea lui Koch a deschis calea către diagnosticarea și vindecarea TBC.
Eforturile globale de combatere a tuberculozei au salvat aproximativ 74 de milioane de vieți, începând cu anul 2000. La nivel mondial, în anul 2021, s-au înregistrat 10,6 milioane de oameni s-au îmbolnăvit de TBC, iar 1,6 milioane de oameni au murit de TBC.
Pandemia de COVID-19 a avut efecte asupra modului în care au evoluat cazurile de tuberculoză.
”Tuberculoza (TB) este o boală bacteriană infecțioasă cauzată de Mycobacterium tuberculosis, care afectează cel mai frecvent plămânii. Se transmite de la o persoană la alta pe cale aeriană. La persoanele sănătoase, infecția cu M. tuberculosis adesea nu provoacă simptome, deoarece sistemul imunitar al persoanei acționează pentru distrugerea bacteriei.
Simptomele tuberculozei active a plămânilor sunt tuse (uneori cu spută sau sânge), dureri în piept, slăbiciune, scădere în greutate, febră și transpirații nocturne. Această boală este tratabilă, cu o cură de șase luni de antibiotice.
Tuberculoza este ușor de vindecat, dar poate rămâne latentă și nedetectată ani de zile, concentrată în principal în mediile afectate de sărăcie și alte provocări sociale și economice și în cele mai vulnerabile comunități. Sărăcia, subnutriția, condițiile precare de viață și de muncă, afectează modul în care oamenii se îmbolnăvesc, dezvoltă TBC și fac față cerințelor tratamentului (inclusiv medical, financiar și social) și care influențează rezultatele în timpul tratamentului
Astfel, progresul în combaterea tuberculozei și a factorilor ei nu poate fi realizat doar de sistemul de sănătate și necesită un angajament politic ferm la cel mai înalt nivel, o colaborare multisectorială puternică (dincolo de sănătate) și un sistem eficient de responsabilitate”, arată DSP Hunedoara.
Vezi și: Nu arunca uleiul uzat în chiuvetă: iată 3 moduri inteligente pentru a-l reutiliza
Persoanele cu sistemul imunitar slăbit au un risc mult mai mare de a se îmbolnăvi de TBC. O persoană care trăiește cu HIV are de aproximativ 20 de ori mai multe șanse de a dezvolta TB activă.
În 2021, se estimează că, în întreaga lume, s-au îmbolnăvit de tuberculoză (TB) 10,6 milioane de oameni, 6 milioane de bărbați, 3,4 milioane de femei și 1,2 milioane de copii. TBC este prezentă în toate țările și grupele de vârstă, dar tuberculoza este prevenibilă și vindecabilă.
”Pacienții sunt de toate vârstele, nu contează că ești copil, adult sau vârstnic. Bacilul Koch există la o treime din populația lumii și orice scădere imunitară sau apariția unor comorbidități poate să declanșeze drumul spre boală, care se numește tuberculoză. Este o boală tratabilă și dacă avem aderență la tratament putem să o vindecăm fără a lăsa sechele.
Dacă o neglijăm putem să avem mari sechele, mai ales în zona pulmonară și formele extinse netratate pot să ducă la decesul pacientului. În plus, este o boală infecto-contagioasă. Un pacient cu tuberculoză poate să mai infecteze încă 4-5-6 persoane din jurul lui. Este o boală tratabilă dacă este abordată la momentul de debut”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Iulian Oancea, medic primar pneumatolog, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Vezi și: Pastila care tratează cancerul, efect asupra pacienților în fază terminală. A fost ultima lor șansă
Pandemia de COVID-19 a inversat anii de progres înregistrat în lupta pentru a pune capăt tuberculozei și a pus o povară și mai grea asupra celor afectați, în special pe cei mai vulnerabili. În cel mai recent raport global asupra tuberculozei, OMS a subliniat că, pentru prima dată în ultimul deceniu, incidența estimată a tuberculozei și decesele au crescut.
Tuberculoza (TB) și COVID-19, ambele sunt boli infecțioase care atacă în primul rând plămânii. Ambele boli au simptome similare, cum ar fi tuse, febră și dificultăți de respirație. Cu toate acestea, TB are o perioadă mai lungă de incubație, cu un debut mai lent al bolii. În timp ce experiența privind infecția cu COVID-19 la pacienții cu TB rămâne limitată, se anticipează că persoanele bolnave, atât cu TB, cât și cu COVID-19, pot avea rezultate mai slabe ale tratamentului, mai ales dacă tratamentul TB este întrerupt. Pacienții cu tuberculoză trebuie să ia măsuri de precauție, conform recomandărilor autorităților sanitare, pentru a fi protejați de COVID-19 și pentru a continua tratamentul împotriva tuberculozei, conform prescripției.
”Pandemia prin care am trecut a dus la o ”scădere” a raportării cazurilor de tuberculoză în sensul în care acești pacienți au fost ”orfani” de a merge la secțiile de specialitate. Ne-am confruntat cu creșterea numărului de cazuri de tuberculoză cu forme extinse pulmonare imediat după terminarea pandemiei, semn că boala nu a așteptat că pandemia să pună stop.
Numărul de comorbidități pe care pacienții cu TBC fac această boală să fie greu manageriată. Un pacient cu diabet are risc crescut de a face tuberculoză pulmonară. Are un risc de trei ori mai mare”, a declarat prof. univ. dr. Cristian Iulian Oancea, medic primar pneumolog, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Screening-ul sistematic poate aduce beneficii persoanelor care riscă să se îmbolnăvească de tuberculoză, deoarece depistarea timpurie și începerea tratamentului le pot îmbunătăți rezultatele și le pot reduce costurile. De asemenea, poate aduce beneficii comunităților întregi cu risc mai mare de TBC, prin reducerea prevalenței bolii și prevenirea îmbolnăvirii de TBC a altor persoane.
”Politicile europene de control și de stopare a acestei boli sunt în curs de perfecționare. Formele extinse, care au complicații se tratează în spital, iar formele care sunt într-o fază mai incipientă sau care nu prezintă atât de multe comorbidități se pot rezolva în ambulatoriile de specialitate”, a mai explicat prof. univ. dr. Cristian Iulian Oancea.
În România, există o rețea de unități sanitare care îngrijesc tuberculoza, astfel încât oricine are acces la un spital de pneumoftiziologie și la un dispensar de profil, unde se poate asigura diagnosticul și tratamentul gratuit până la vindecare. În fiecare județ există cel puțin un spital și 5-7 dispensare de pneumoftiziologie.
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
