Părinții și bunicii copiilor cu ADHD, risc crescut de demență. STUDIU

Un studiu pe mai mult de 2 milioane de persoane a arătat că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Studiul arată că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD au un risc mai mare...
Un studiu foarte amplu (link direct studiu) efectuat la Institutul Karolinska din Suedia și publicat în jurnalul Alzheimer's & Dementia, a descoperit că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Mai exact că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD prezintă un risc mai mare de demență decât cei cu copii și nepoți fără ADHD.
„Constatările sugerează că există contribuții genetice și / sau de mediu comune la asocierea dintre ADHD și demență. Acum avem nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele care stau la baza acestora", spune Le Zhang, autorul principal al studiului, doctorand la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet.
ADHD (tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin neatenție, impulsivitate și hiperactivitate. Afectează aproximativ 3% dintre adulții din întreaga lume.
Numărul de noi diagnostice ADHD a crescut dramatic în ultimele decenii, pe fondul creșterii conștientizării și cunoștințelor despre această tulburare. Cu toate acestea, deoarece diagnosticul este încă relativ nou, au existat doar un număr limitat de studii mici privind dezvoltarea demenței la persoanele cu ADHD, adesea având cu rezultate contradictorii.
Un studiu pe peste 2 milioane de oameni
În studiul actual, cercetătorii au analizat în ce măsură generațiile mai în vârstă și persoanele cu ADHD au fost diagnosticate cu demență. Studiul a analizat mai mult de 2 milioane de persoane născute în Suedia între anii 1980 și 2001, dintre care aproximativ 3,2% au fost diagnosticate cu ADHD. Folosind registrele naționale, cercetătorii au legat aceste persoane de peste cinci milioane de rude biologice, inclusiv părinți, bunici și unchi și mătuși, și au investigat în ce măsură aceste rude au dezvoltat demență.
Cercetătorii au descoperit că părinții persoanelor cu ADHD au avut cu 34% un risc mai mare de demență decât părinții persoanelor fără ADHD. Riscul bolii Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, a fost cu 55% mai mare la părinții persoanelor cu ADHD. Persoanele cu ADHD au fost mai susceptibile de a avea părinți cu demență cu debut precoce decât cu debut tardiv.
Cercetătorii notează că riscul absolut de demență a fost scăzut pentru cohorta părintească; doar 0,17% dintre părinți au fost diagnosticați cu demență în perioada de urmărire.
Asocierea a fost mai mică pentru rudele de gradul II ale persoanelor cu ADHD, adică bunici, unchi și mătuși. De exemplu, bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc crescut cu 10% de demență comparativ cu bunicii persoanelor fără ADHD.
În timp ce studiul nu poate determina o relație cauză-efect, cercetătorii prezintă mai multe explicații potențiale care pot fi explorate în cercetările viitoare.
„Ne-am putea imagina că există variante genetice nedescoperite care contribuie fie la trăsături, fie la factori de risc, la nivel de familie, precum statutul socio-economic, care pot avea un impact asupra asociației dntre cele duă afecțikuni”, spune Zheng Chang, cercetător la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet și autor al studiului. „O altă posibilă explicație este că ADHD crește riscul condițiilor de sănătate fizică, ceea ce duce la creșterea riscului de demență”.
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
-
Alexandru Rogobete, anunț important despre analizele medicale12.10.2025, 14:01
-
Otrava pe care o conțin rujurile. Ce trebuie să știi12.10.2025, 12:29
-
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Câte calorii arzi prin exercițiile mintale. Legătura dintre consumul de energie mintală și arderea caloriilor
Descoperă de ce creierul este responsabil pentru o activitate metabolică considerabilă și ce poți face să previi declinul cognitiv.
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Cele 3 tipuri principale de ADHD. Cum se face diagnosticul
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Etapele alcolismului. Cum evoluează consumul excesiv de alcool către dependență
10 activități pentru copiii cu ADHD. Îi împuternicesc, promovează mișcarea fizică și îi ajută să dezvolte abilități organizaționale
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.