Părinții și bunicii copiilor cu ADHD, risc crescut de demență. STUDIU
Un studiu pe mai mult de 2 milioane de persoane a arătat că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Studiul arată că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD au un risc mai mare...
Un studiu foarte amplu (link direct studiu) efectuat la Institutul Karolinska din Suedia și publicat în jurnalul Alzheimer's & Dementia, a descoperit că există o legătură între ADHD și demență de-a lungul generațiilor. Mai exact că părinții și bunicii persoanelor cu ADHD prezintă un risc mai mare de demență decât cei cu copii și nepoți fără ADHD.
„Constatările sugerează că există contribuții genetice și / sau de mediu comune la asocierea dintre ADHD și demență. Acum avem nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele care stau la baza acestora", spune Le Zhang, autorul principal al studiului, doctorand la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet.
ADHD (tulburarea de deficit de atenție / hiperactivitate) este o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin neatenție, impulsivitate și hiperactivitate. Afectează aproximativ 3% dintre adulții din întreaga lume.
Numărul de noi diagnostice ADHD a crescut dramatic în ultimele decenii, pe fondul creșterii conștientizării și cunoștințelor despre această tulburare. Cu toate acestea, deoarece diagnosticul este încă relativ nou, au existat doar un număr limitat de studii mici privind dezvoltarea demenței la persoanele cu ADHD, adesea având cu rezultate contradictorii.
Un studiu pe peste 2 milioane de oameni
În studiul actual, cercetătorii au analizat în ce măsură generațiile mai în vârstă și persoanele cu ADHD au fost diagnosticate cu demență. Studiul a analizat mai mult de 2 milioane de persoane născute în Suedia între anii 1980 și 2001, dintre care aproximativ 3,2% au fost diagnosticate cu ADHD. Folosind registrele naționale, cercetătorii au legat aceste persoane de peste cinci milioane de rude biologice, inclusiv părinți, bunici și unchi și mătuși, și au investigat în ce măsură aceste rude au dezvoltat demență.
Cercetătorii au descoperit că părinții persoanelor cu ADHD au avut cu 34% un risc mai mare de demență decât părinții persoanelor fără ADHD. Riscul bolii Alzheimer, cel mai frecvent tip de demență, a fost cu 55% mai mare la părinții persoanelor cu ADHD. Persoanele cu ADHD au fost mai susceptibile de a avea părinți cu demență cu debut precoce decât cu debut tardiv.
Cercetătorii notează că riscul absolut de demență a fost scăzut pentru cohorta părintească; doar 0,17% dintre părinți au fost diagnosticați cu demență în perioada de urmărire.
Asocierea a fost mai mică pentru rudele de gradul II ale persoanelor cu ADHD, adică bunici, unchi și mătuși. De exemplu, bunicii persoanelor cu ADHD au avut un risc crescut cu 10% de demență comparativ cu bunicii persoanelor fără ADHD.
În timp ce studiul nu poate determina o relație cauză-efect, cercetătorii prezintă mai multe explicații potențiale care pot fi explorate în cercetările viitoare.
„Ne-am putea imagina că există variante genetice nedescoperite care contribuie fie la trăsături, fie la factori de risc, la nivel de familie, precum statutul socio-economic, care pot avea un impact asupra asociației dntre cele duă afecțikuni”, spune Zheng Chang, cercetător la Departamentul de Epidemiologie Medicală și Biostatistică la Karolinska Institutet și autor al studiului. „O altă posibilă explicație este că ADHD crește riscul condițiilor de sănătate fizică, ceea ce duce la creșterea riscului de demență”.
-
-
-
Mișcarea banală care îți curăță creierul27.05.2026, 13:22
-
-
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Impactul pozitiv al florilor asupra creierului. De ce ne bucurăm când primim flori
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
EXCLUSIV De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
