Stres la copii, cum îi pot proteja părinții pe termen lung
Când copiii mici suferă din cauza violenței sau a sărăciei, efectele psihice pot dura până la maturitate și mult mai târziu. Dar noi cercetări de la Facultatea de Medicină Emory sugerează că...
Pentru a studia impactul relației cu părinții lor, o echipă de cercetători condusă de Jennifer Stevens și Tanja Jovanovic au folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a observa activitatea în amigdală, o zona cheie a creierului care procesează frica și emoția.
Cercetătorii au arătat copiilor în vârstă de 8-13 ani o serie de fotografii cu fețe ale unor adulți care au fost fie neutre, fie înfricoșătoare. Amigdalele copiilor care au experimentat violență în viața lor au devenit mai active ca răspuns la ambele tipuri de fețe, ceea ce sugerează că acești copii pot angaja răspunsuri emoționale, de tipul luptă sau fugi, chiar și pentru indicii sociale care nu sunt deosebit de amenințătoare.
Acesta poate fi un răspuns adaptiv la creșterea într-un mediu imprevizibil sau periculos. La copiii care nu au experimentat violența, amigdalele au fost mai activi doar ca răspuns la fețele înfricoșătoare.
Când mama îi susține, fac față fricii
Într-o altă parte a experimentului, cercetătorii au pus copiii și pe mamele lor să colaboreze la o sarcină dificilă și au evaluat expresiile mamei în timpul interacțiunii. Apoi au pus copiii să privească fotografii cu fețe ale unor adulți.
Când mamele fuseseră mai pozitive față de copiii lor, amigdalele copiilor mai mici, cu vârste cuprinse între 8 și 10 ani, au înregistrat o scădere ca răspuns la fețele înfricoșătoare. Acest lucru sugerează că în cazul copiilor de vârstă mică, relația cu o mamă afectează răspunsul creierului la potențiale amenințări din mediul înconjurător. Același efect nu a fost observat, însă, la copiii mai mari, notează sciencedaily.com.
Constatările se bazează pe cercetările anterioare făcute de aceeași echipă, care au stabilit că distanța fizică dintre copiii mici și mamele lor poate influența modul în care copiii evaluează pericolul. În studiul precedent, copiii mici care erau mai aproape de mamele lor au fost mai bine capabili să facă diferența între stimulii siguri și cei care amenință. Încă o dată, copiii mai mari nu au prezentat același efect.
Constatările studiului de față indică faptul că, chiar dacă un copil crește într-un mediu stresant, relațiile cu părinții săi îl pot proteja, spune Stevens.
„Intervențiile, cum ar fi formarea părinților menite să îi ajute pe aceștia să răspundă pozitiv copiilor mici, ar putea fi deosebit de importante în situații care sunt cu adevărat provocatoare sau în care resursele sunt reduse", a explicat ea, într-un material dat publicității de Colegiul American de NeuroPsihoFarmacologie.
-
-
Ciorapii negri sau maro. Cum alegi corect pentru stil și eleganță11.01.2026, 19:00
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
EXCLUSIV Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Cum să ajungi la o stare de pace interioară. Sfaturi pentru a renunța la grijile banale
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
