Stres la copii, cum îi pot proteja părinții pe termen lung
Când copiii mici suferă din cauza violenței sau a sărăciei, efectele psihice pot dura până la maturitate și mult mai târziu. Dar noi cercetări de la Facultatea de Medicină Emory sugerează că...
Pentru a studia impactul relației cu părinții lor, o echipă de cercetători condusă de Jennifer Stevens și Tanja Jovanovic au folosit imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI) pentru a observa activitatea în amigdală, o zona cheie a creierului care procesează frica și emoția.
Cercetătorii au arătat copiilor în vârstă de 8-13 ani o serie de fotografii cu fețe ale unor adulți care au fost fie neutre, fie înfricoșătoare. Amigdalele copiilor care au experimentat violență în viața lor au devenit mai active ca răspuns la ambele tipuri de fețe, ceea ce sugerează că acești copii pot angaja răspunsuri emoționale, de tipul luptă sau fugi, chiar și pentru indicii sociale care nu sunt deosebit de amenințătoare.
Acesta poate fi un răspuns adaptiv la creșterea într-un mediu imprevizibil sau periculos. La copiii care nu au experimentat violența, amigdalele au fost mai activi doar ca răspuns la fețele înfricoșătoare.
Când mama îi susține, fac față fricii
Într-o altă parte a experimentului, cercetătorii au pus copiii și pe mamele lor să colaboreze la o sarcină dificilă și au evaluat expresiile mamei în timpul interacțiunii. Apoi au pus copiii să privească fotografii cu fețe ale unor adulți.
Când mamele fuseseră mai pozitive față de copiii lor, amigdalele copiilor mai mici, cu vârste cuprinse între 8 și 10 ani, au înregistrat o scădere ca răspuns la fețele înfricoșătoare. Acest lucru sugerează că în cazul copiilor de vârstă mică, relația cu o mamă afectează răspunsul creierului la potențiale amenințări din mediul înconjurător. Același efect nu a fost observat, însă, la copiii mai mari, notează sciencedaily.com.
Constatările se bazează pe cercetările anterioare făcute de aceeași echipă, care au stabilit că distanța fizică dintre copiii mici și mamele lor poate influența modul în care copiii evaluează pericolul. În studiul precedent, copiii mici care erau mai aproape de mamele lor au fost mai bine capabili să facă diferența între stimulii siguri și cei care amenință. Încă o dată, copiii mai mari nu au prezentat același efect.
Constatările studiului de față indică faptul că, chiar dacă un copil crește într-un mediu stresant, relațiile cu părinții săi îl pot proteja, spune Stevens.
„Intervențiile, cum ar fi formarea părinților menite să îi ajute pe aceștia să răspundă pozitiv copiilor mici, ar putea fi deosebit de importante în situații care sunt cu adevărat provocatoare sau în care resursele sunt reduse", a explicat ea, într-un material dat publicității de Colegiul American de NeuroPsihoFarmacologie.
-
Băutura care duce la șapte tipuri de cancer27.05.2026, 17:09
-
-
-
Mișcarea banală care îți curăță creierul27.05.2026, 13:22
-
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Modificări ale stilului de viață pentru ameliorarea anxietății. 10 remedii naturale pentru a combate simptomele anxietății
Gestionarea anxietății implică înțelegerea simptomelor și aplicarea unor strategii care promovează bunăstarea mentală.
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
