Un studiu recent arată că, din cauza pandemiei COVID-19, o mare parte dintre pacienții cu afecțiuni ortodontice au intenția de a amâna vizita la stomatolog și tratamentele pe care ar trebui să și se facă....
În contextul pandemiei COVID, aproximativ 60% dintre pacienții cu afecțiuni ortodontice au intenția de a amâna tratamentul, lucru cu atât mai periculos, întrucât anomaliile dento-faciale sunt asociate cu o respirație defectuoasă care atrage după sine alte probleme de sănătate, avertizează un studiu recent derulat de Ortho Institute în luna septembrie.
„Respirația normală este apanajul dezvoltării corecte a maxilarelor și dinților. Atunci când respirăm normal, nasul filtrează, încălzește și umezește aerul înainte ca acesta să ne intre în plămâni. Cei care nu pot respira pe nas, inspiră pe gură aer rece și uscat, plin de impurități și virusuri”, explică Ela Bănică, medic specialist ortodont, fondatorul institutului.
Dezvoltarea normală a cavității orale și dinții drepți înseamnă și o dezvoltare normală a căilor respiratorii. Legătura dintre funcțiile dentare și respirație încep încă de la naștere. Atunci când înghițim, limba pune o presiune pe bolta palatinală, dezvoltând în mod natural arcada superioară.
Epidemia modernă de afecțiuni cronice non-transmisibile, precum astmul, alergiile, apneea în somn, ADHD, depresia, anxietatea, disfuncțiile posturale, dinții înghesuiți și problemele ortodontice, se află în creștere în țările vestice și în cele industrializate. Aceste afecțiuni par a fi conectate, iar medicii susțin că un copil care prezintă unul dintre aceste simptome, tinde să prezinte și mare parte din restul. Studiile epidemiologice sugerează că la bază se află factori de mediu, mai degrabă decât factori de genetici.
„Contextul pandemic existent face ca aceste probleme să fie cu atât mai importante cu cât respirația nazală, corectă, protejează și de virusuri. De aceea, sfatul specialiștilor în ortodonție este ca, mai ales acum, tratamentul ortodontic să nu fie întrerupt, pentru că nu este doar o problemă estetică, ci una holistică ce are impact asupra întregii stări de sănătate”, explică Ela Bănică.
Copiii care respiră de obicei pe gură se vor confrunta cu numeroase probleme care le vor afecta aspectul și funcționalitatea: erupția excesivă a molarilor, rotirea mandibulei în sensul acelor ceasornicului, îngustarea arcadei superioare, boltă palatină înaltă, îngustarea maxilarelor, zâmbet gingival (expunerea excesivă a gingiei), malocluzii (suprapunerea incorectă a dinților), un aspect alungit al feței.
Vizitele regulate la dentist împreună cu un periaj adecvat sunt cele mai eficiente strategii pentru sănătatea dentară.
Boala Alzheimer a fost asociată cu o infecție bacteriană comună.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Această afecțiune aparent banală poate complica recuperarea în cazul AVC-ului.
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
Igiena dentară riguroasă și controalele regulate nu doar previn bolile gingivale, ci pot proteja sănătatea inimii de riscuri importante.
Ce metode să abordăm pentru a încuraja spălatul pe dinți. Cât de importantă este igiena orală.
Care este rutina zilnică pentru a avea un zâmbet frumos și la ce trebuie să fim atenți când ne alegem periuța și pasta de dinți.
