Respirația urât mirositoare, factor de risc pentru bolile de inimă. Care este legătura
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Copii pot face carii, așa că, de la apariția primului dinte părinții ar trebui să-i ducă periodic la un control, la medicul stomatolog. Explică, EXCLUSIV pentru DC Medical, dr Rodica Ghionea, de la Clinica City...
La adulți și la copii deopotrivă, cariile dentare pornesc de la depunerea plăcii bacteriene pe dinți. Bacteriile din placa bacteriană descompun resturile alimentare în acizi, iar acizii distrug treptat țesuturile dentare, așa apărând caria dentară.
„Caria dentară are ca și cauză generală igiena defectuoasă a cavității bucale. Indirect la capitolul "igienă" se încadrează și particularitățile alimentației, pentru că anumite alimente (cum ar fi dulciurile) pot fi descompuse mai ușor în acei acizi care atacă structura țesuturilor dentare. Totuși, descompunerea alimentelor se realizează de acele bacterii care formează placa bacteriană și care nu ar trebui să stagneze pe suprafețele dentare dacă acestea sunt corect igienizate", arată dr Rodica Ghionea, medic stomatolog de la clinica City Dent.
Dar, la ce vârstă încep să apară cariile dentare? E ceva ce pot face părinții, vreun tratament preventiv pentru a împiedica apariția cariilor dentare?
Dr Rodica Ghionea explică: „Odată erupt în cavitatea bucală, un dinte este expus direct agresiunii bacteriene, astfel încât caria dentară poate apărea la vârste surprinzător de fragede. Cel mai elocvent exempul în această direcție este așa-numita „carie de biberon", care apare la sugari, datorită asocierii dintre alăptarea în timpul somnului și igiena precară".
Pentru asta, stomatologul spune că părinții pot acționa în mai multe direcții:
- administrarea (doar la recomandarea medicului) a suplimentelor de fluor, încă din perioada intra-uterină (ingerate de către mamă atunci când este însărcinată) și eventual continuarea administrării de fluor după naștere;
- o igienă a alimentației (evitarea alăptării în timpul somnului, introducerea cât mai târziu în alimentație a dulciurilor, băuturilor îndulcite, acide sau carbo-gazoase);
- o igienă corectă și timpurie a cavității bucale, care începe încă dinaintea erupției dentare și care presupune curățarea cavității bucale cu ajutorul unei comprese sterile înfășurate pe deget și îmbibate în glicerină;
- controale timpurii la medicul stomatolog pentru a studia oportunitatea aplicării topice (direct pe suprafețele dentare) a unor substanțe bogate în fluor, pentru a sigila șanțurile și fosetele dinților predispuși la carie și pentru a trata eventualele leziuni incipiente;
- educarea copiilor, în echipă cu medicul stomatolog, în tot ceea ce înseamnă o igienă orală corectă;
- nu în ultimul rând, părinții ar trebui să constituie un exemplu pozitiv pentru copiii lor și să dovedească o preocupare permanentă pentru controalele periodice la medicul stomatolog și rezolvarea cât mai timpurie a propriilor probleme dentare.
Dar medicii stomatologi lucrează și pe dinții „de lapte" sau pentru că aceia sunt schimbați sunt deseori ignorați?
„Prevenirea și tratamentul afecțiunilor dinților de lapte constituie un capitol foarte important din activitatea unui medic stomatolog, deoarece afecțiunile dinților de lapte pot influența formarea și dezvoltarea dinților permanenți. Astfel, o infecție la un dinte de lapte poate afecta ireversibil mugurele dintelui permanent care se află în interiorul osului, în dreptul rădăcinii afectate", a detaliat stomatologul de la City Dent.
Evident, ar trebui să știm și la ce vârstă ducem copilul prima dată la medicul dentist.
„Cât mai timpuriu posibil. Este bine ca micuțul să ia contact cu mediul stomatologic încă dinainte de a exista probleme dentare, pentru a se „împrieteni" cu tot ceea ce presupune cabinetul stomatologic, astfel încât atunci când va fi nevoie de manopere profilactice sau tratamente stomatologice, acesta să fie cât mai cooperant", mai arată dr Rodica Ghionea.
Respirația urât mirositoare poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
Fațetele dentare pot fi un moft, mai mult decât o necesitate. Ce trebuie făcut înainte de a lua decizia îmbrăcării dinților.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți. Află de ce ar trebui să renunți la acest obicei.
De ce nu este bine să sari peste un periaj dentar. Ce se întâmplă dacă seara, în special, nu îți speli dinții. Este absolut dezgustător.
Menopauza poate avea impact și asupra sănătății dinților. Cum se poate preveni declinul sistemului osos, cu efecte și asupra danturii.
Salvia devine tot mai prețuită în lupta împotriva bolilor gingivale și a altor probleme dentare.
Ce este de fapt smalțul dinților și care sunt cauzele eroziunii. Nu are celule vii, prin urmare deteriorarea este ireversibilă.
Dantura nu ține doar de aspectul estetic, ci și de sănătatea generală, iar statistic, unul din trei vârstnici nu mai are proprii dinți.
Care este rutina zilnică pentru a avea un zâmbet frumos și la ce trebuie să fim atenți când ne alegem periuța și pasta de dinți.