Conf Dr Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din Capitală, a vorbit, în cadrul emisiunii Academia de Sănătate, realizată de academicianul...
La ediția din această săptămână a emisiunii Academia de Sănătate, conferențiarul și medicul Simin Aysel Florescu, director medical la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș din București,supe că este îngrijorată creșterea numărului de infectări cu coronavirus, din ultimele zile.
"Din păcate vedem cu o foarte mare îngrijorare faptul că numărul de cazuri este într-o creștere vertiginoasă. Ceea ce este foarte neplăcut, pentru că odată cu creșterea numărului total de pacienți infectați, vom avea și un număr mai mare de cazuri severe, în mod proporțional. Lucrul acesta se vede evident acum, prin faptul că terapia noastră intensivă este plină și este în continuare solicitată de toate spitalele, în special de cele din provincie, și nu numai", explică medicul.
De asemenea, medicul a explicat și motivul pentru care în România au fost aplicate măsurile de încetinire a răspândirii coronavirusului.
"De fapt, ceea ce se dorea inițial prin această scădere a transmiterii, era, pe lângă evitarea unui număr mare de cazuri de pacienți bolnavi, și evitarea suprasolicitării sistemului sanitar. Am avut exemplele anterioare din China, din Italia, din Franța, din Spania, unde s-a văzut foarte clar ce înseamnă suprasolicitarea unui sistem de sănătate, care, în țările respective, este chiar foarte dezvoltat, incomparabil cu ceea ce putem oferi noi în acest moment.
Aceasta a fost spaima care a dus la luarea unor măsuri drastice, pentru a evita acumularea unui număr foarte mare de cazuri în scurt timp. Pentru că ar fi fost un adevărat dezastru, să nu poți să le acorzi asistență, să nu poți să-i internezi, să nu poți să le acorzi locuri la terapie intensivă", a arătat aceasta.
Cât de eficiente au fost măsurile
Potrivit medicului, în România, aceste măsuri au reușit să atenueze impactul pandemiei și nu s-a ajuns la situația în care au fost țările din Vest, însă, odată cu ridicarea restricțiilor, responsabilitatea individuală rămâne vitală.
"Sperăm să rămână la nivelul de asistență medicală suficientă, pentru că, dacă de luăm avânt acum cu nerespectarea regulilor de distanțare, vom ajunge la nivele apropiate celor din Vest, pe care am încercat să le evităm cu tot dinadinsul. Depinde numai de noi. Este o chestie de responsabilitate individuală", a subliniat dr. Simin Aysel Florescu.
Urmărește emisiunea, mai jos.
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
COVID are un impact neașteptat asupra organismului. Interacționează cu celulele canceroase.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
