Ce se știe până acum despre Omicron, tulpina sud-africană a COVID

Potrivit reprezentanților campaniei naționale anti-COVID, noua tulpină COVID, cea sud-africană denumită Omicron, ”a acumulat un număr mare de mutații comparativ cu tulpina parentală”.

”Unele dintre aceste mutații sunt comune cu unele variantele anterioare și pot conduce la infecțiozitate și transmisibilitate crescute, evitarea unor mecanisme de răspuns antiviral și chiar rezistență parțială la anticorpii dobândiți în urma infecției, a vaccinării sau rezistență la unele terapii cu anticorpi monoclonali. Alte mutații sunt nou întâlnite la această variantă sau au fost observate doar în laborator, așa că efectul lor nu este bine cunoscut, dar sunt observate în proteine / regiuni ale unor proteine importante în biologia virusului.Cum funcționează toate aceste modificări împreună este dificil de spus în momentul de față. Date suplimentare vor fi disponibile în următoarele săptămâni. Date despre unele mutații ale variantei Omicron pot fi găsite aici: https://covariants.org/variants/21K.Omicron

Pentru o listă comparativă a mutațiilor identificate la varianta Omicron și la alte variante de îngrijorare sau de interes de până acum: https://covariants.org/shared-mutations.”, se arată pe rețelele sociale.

La întrebarea de ce acumulează virusul mutații, specialiștii răspund:

”Pe parcursul infecției, virusul trebuie să facă miliarde și miliarde de copii ale codului său genetic. Uneori, în procesul de replicare apar și erori iar unele "litere" sunt "copiate" greșit. SARS-CoV-2 are mecanisme pentru a corecta majoritatea erorilor de copiere, dar nici aceste mecanisme nu pot funcționa perfect iar unele mutații mai scapă. Majoritatea mutațiilor au un efect minor sau inexistent asupra biologiei virusului și nu prezintă decât interes epidemiologic (amprenta de mutații permite urmărirea circulației virusului în populație). Dar dacă aceste mutații apărute întâmplator îi oferă virusului un avantaj (ex: transmisibilitate mai mare, capacitatea de a "ocoli" o parte din mecanismele de protecție ale organismului) atunci ele sunt selectate și propagă mai departe.Sunt principii evolutive clasice, supraviețuirea celui mai adaptat la condițiile de mediu de la un moment dat, dar care se produc acum cu o viteză amețitoare din cauza numărului mare de cazuri de infecție care îi oferă virusului multiple șanse de a se adapta”.

Specialiștii susțin că ”mutațiile se acumulează una câte una și pot fi urmărite pe multiple generații virale până la apariția unei variante dominante”.

”Oamenii de știință care lucrează în epidemiologie moleculară alcătuiesc arbori filogenetici prin care urmăresc gradul de "înrudire" dintre virusurile din diferite probe secvențiate (similari arborilor genealogici prin care oamenii își trasează legăturile de familie). La Omicron și la unele variante virale anterioare lipsesc mai multe generații de legătură. Teoriile principale în momentul de față:- tulpini virale din aceste generații de legătură ar fi putut circula pentru mai mult timp în zone cu capacitate insuficientă de secvențiere pentru a le detecta, acumulând mutații - virusul a evoluat într-o gazdă care nu a putut elimina infecția pentru o perioadă foarte mare (luni), suficient pentru a acumula toate mutațiile observate înainte de a se transmite mai departe. Cum se înrudește Omicron cu alte tulpini SARS-CoV-2 secvențiate de pe continentul african: https://nextstrain.org/ncov/gisaid/africa?f_region=Africa”, se mai precizează pe Facebook Ro Vaccinare.

Momentan, nu se știe dacă ”varianta Omicron produce forme mai ușoare sau mai severe de COVID-19 din cauza numărului mic de cazuri înregistrate și a timpului scurt de când aceasta a fost descoperită, nici dacă este mult mai ușor transmisibilă decât restul tulpinilor COVID.