COVID, efecte suprinzătoare. Ce beneficii a avut asupra creierului. Este uimitor

COVID are efecte surprinzătoare. Infecția cu SARS-COV-2 a avut și unele beneficii asupra creierului.
COVID nu a afectat fericirea oamenilor din întreaga lume, arată un studio. Raportul Mondial al Fericirii relevă niveluri mai ridicate de bunăvoință în toate regiunile globale decât înainte de pandemie.
COVID, blocaj social
Pandemia de COVID a făcut 6,7 milioane de victime, a blocat țări întregi și a declanșat o prăbușire economică globală, dar infecția cu SARS-COV-2 nu a afectat fericirea omenirii, potrivit unui studiu internațional.
Interviurile cu peste 100.000 de persoane din 137 de țări au relevat niveluri semnificativ mai ridicate de bunăvoință în toate regiunile lumii decât înainte de pandemie. Iar atunci când li s-a cerut să își evalueze viața pe o scară de la 1 la 10, oamenii au dat în medie scoruri la fel de mari în anii COVID 2020-22 ca în 2017-2019.
Lucrurile au stat puțin mai rău în țările occidentale și puțin mai bine în restul lumii, dar, în general, "durerile indubitabile au fost compensate de creșteri ale gradului în care respondenții au reușit să descopere și să împărtășească capacitatea de a avea grijă unii de alții în vremuri dificile", a constatat cel de-al 10-lea Raport mondial al fericirii.
Măsurătorile globale ale "mizeriei" au scăzut și, în ciuda numărului mai mare de decese în rândul persoanelor în vârstă, cei cu vârste de peste 60 de ani au raportat, în medie, îmbunătățiri ale fericirii lor în raport cu grupurile mai tinere.
"Este uimitor. Oamenii au ajuns să își descopere vecinii. Oamenii se verificau mai regulat, astfel încât sentimentul de izolare nu a fost atât de mare pe cât te-ai fi așteptat... Chiar și în acești ani dificili, emoțiile pozitive au rămas de două ori mai răspândite decât cele negative, iar sentimentele de sprijin social pozitiv de două ori mai puternice decât cele de singurătate", a declarat John Helliwell, profesor de economie la Universitatea din British Columbia și coeditor al raportului, potrivit The Guardian.
Vezi și: Exercițiul important pentru creier. Vlad Ciurea: Eu îi zic "prăjiturica creierului"
COVID, impact asupra relațiilor interumane
Studiul a constatat că efectul fericirii "de a avea pe cineva pe care să te poți baza în vremuri dificile" a crescut în timpul pandemiei și, având în vedere că 80% dintre persoanele intervievate au declarat că au avut pe cine să se bazeze, acest lucru a avut un efect semnificativ.
În clasamentul general al fericirii, Finlanda a rămas pe primul loc pentru al șaselea an consecutiv, iar Afganistanul a rămas pe ultimul loc, poziție pe care o deținea înainte de revenirea talibanilor în 2021. Este, de asemenea, al patrulea an consecutiv în care Marea Britanie a coborât în clasamentul fericirii.
Țara se află pe locul 19, înghesuită de Lituania și Cehia în primele 15% dintre cele mai fericite state, înaintea Franței, dar în urma Germaniei, SUA, Australiei, Irlandei și a tuturor țărilor nordice.
Sondajul realizat de Gallup evaluează ceea ce contribuie la scorurile de evaluare a vieții oamenilor. PIB-ul pe cap de locuitor, sprijinul social, speranța de viață sănătoasă, libertatea de a face alegeri în viață, generozitatea și lipsa corupției s-au dovedit a fi principalele motoare ale fericirii. Cu toate acestea, unii dintre cei mai afectați de COVID, inclusiv persoanele fără adăpost și cele care au fost instituționalizate, nu au fost incluse în eșantioanele sondajului.
Pandemia de COVID și emoțiile
Studiul întreabă despre emoțiile recente, pozitive și negative. Emoțiile pozitive - râsul, plăcerea și interesul - au fost de peste două ori mai frecvente în timpul pandemiei la nivel global decât emoțiile negative - îngrijorare, tristețe și furie.
Studiul a arătat, de asemenea, că Olanda a fost țara în care fericirea a fost împărtășită în mod egal și că a existat cea mai mică diferență între cei mai fericiți și cei mai puțin fericiți. În general, s-a constatat că oamenii sunt mai fericiți în țările în care diferențele de fericire sunt mai mici, deși nu și în Afganistan, unde diferențele de fericire erau aproape la fel de mici ca în Țările de Jos, dar nivelurile de mizerie erau atât de mari. Cele mai mari diferențe de fericire au fost înregistrate în țările africane Liberia, Republica Congo și Mozambic.
Vezi și: Ochiul uscat, factori declanșatori. De ce ne frecăm la ochi când suntem obosiți
"Scopul final al politicii și al eticii ar trebui să fie bunăstarea umană. Mișcarea pentru fericire arată că bunăstarea nu este o idee moale și vagă, ci se concentrează mai degrabă asupra unor domenii ale vieții de importanță critică: condițiile materiale, bogăția mentală și fizică, virtuțile personale și buna cetățenie. Trebuie să transformăm această înțelepciune în rezultate practice pentru a obține mai multă pace, prosperitate, încredere, civilizație - și da, fericire - în societățile noastre", a declarat Sachs.
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
-
Colesterol mare: 4 metode să-l scazi rapid26.08.2025, 11:24
-
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic26.08.2025, 10:30
-
Cele mai nepoliticoase lucruri pe care le poți face în casa altcuiva25.08.2025, 23:45
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Tehnica palatului memoriei explicată pas cu pas. Memorează orice cu ușurință
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
De ce cred oamenii în teoria conspirației. Sentimentul care joacă cel mai important rol
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
1 decembrie, Ziua Națională a României. Radu Leca: Nu trebuie să fie singura zi când poporul român se simte patriot
De ce o îmbrățișare poate răni în loc să aline. Poate provoca mai mult rău. Uite de ce
Trauma dumping: când poveștile altora te afectează. Fenomenul online de tip "Storytime" te poate distruge emoțional
Primul semn că ai ajuns la epuizare. Psihoterapeut: Asta înseamnă că viaţa ta e foarte haotică
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Zgomotul alimentar: vocea care te împinge să ronțăi mereu ceva. Cum oprești gândurile obsesive
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Vineri 13, ziua când mintea îți joacă feste fără să îți dai seama
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
Cum influențează singurătatea starea ta de bine. Când și cum să te bucuri de momente de solitudine
Pensionarea, impact asupra sănătății mintale. Radu Leca: Degradarea va fi extraordinară
Odată cu pensionare multe persoane se degradează psihic, dar și din punct de vedere al sănătății fizice. De ce se întâmplă acest lucru.
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Cauzele pierderii inexplicabile în greutate: când devine îngrijorătoare. Când corpul tău îți trimite semnale prin kilogramele pierdute
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Problemele de sănătate asociate cu abuzul narcisist. Legătura dintre trauma emoțională și sănătatea fizică
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Tehnici de respirație pentru gestionarea anxietății. 9 metode simple dar eficiente pentru a face față stresului zilnic
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.