Halucinațiile pot avea cauze diverse și adesea necesită o combinație de tratament medical și suport pentru a gestiona impactul lor asupra vieții de zi cu zi.
Halucinațiile sunt percepții false ale obiectelor sau evenimentelor care implică simțurile, cum ar fi vederea, sunetul, mirosul, atingerea și gustul. Ele pot fi cauzate de reacții chimice sau anomalii ale creierului și sunt adesea un simptom al tulburărilor legate de psihoză, cum ar fi schizofrenia.
Ele pot rezulta, de asemenea, din consumul de substanțe, afecțiuni neurologice și situații temporare. O persoană poate experimenta halucinații cu sau fără să realizeze că acestea nu sunt reale.
Aceste experiențe senzoriale pot afecta toate cele cinci simțuri și pot fi cauzate de boli mintale, efecte secundare ale medicamentelor sau boli fizice precum epilepsia sau tulburările legate de consumul de alcool.
Tratamentul poate implica medicamente și modificări ale stilului de viață, cum ar fi reducerea consumului de alcool și dormitul mai mult. Solicitarea de asistență medicală este esențială pentru gestionarea halucinațiilor.
Există diferite tipuri de halucinații, inclusiv halucinații auditive (sonore), halucinații vizuale (vizuale), halucinații tactile (tactile), halucinații olfactive (olfactive), halucinații gustative (gustative), halucinații de prezență și halucinații propioceptive.
- Halucinațiile auditive implică auzul unor sunete care nu sunt reale, cum ar fi muzica, pașii sau ușile care se bat. Halucinațiile vizuale implică vederea unor lucruri care nu sunt reale, cum ar fi obiecte, forme, persoane, animale sau lumini.
- Halucinațiile tactile provoacă senzații de atingere sau de mișcare în corp, cum ar fi gândaci care se târăsc pe piele sau organe interne care se mișcă.
- Halucinațiile olfactive implică mirosuri care nu există sau care nu sunt simțite de alții.
- Halucinațiile gustative provoacă gusturi ciudate sau neplăcute, adesea cu un gust metalic, și sunt un simptom comun pentru persoanele cu epilepsie.
- Halucinațiile de prezență vă fac să simțiți că cineva este în cameră sau stă în spatele dumneavoastră.
- Halucinațiile proprioceptive vă fac să credeți că corpul dumneavoastră se mișcă când nu realitatea este alta.
- Halucinațiile legate de somn includ halucinațiile hipnopompice, care apar atunci când vă treziți din somn și sunt considerate normale, și halucinațiile hipnagogice, care apar atunci când adormiți și sunt de obicei de scurtă durată și vizuale. Aceste halucinații nu sunt, de obicei, un motiv de îngrijorare.
O halucinație este o experiență senzorială care presupune să vezi, să auzi, să guști, să miroși sau să simți ceva care nu există. Este diferită de o iluzie, care este o credință de neclintit în ceva neadevărat.
Halucinațiile sunt percepții care nu se bazează pe date senzoriale, în timp ce iluziile sunt interpretări greșite ale datelor senzoriale. De exemplu, o pungă neagră poate fi confundată cu o pisică neagră, dar la o examinare mai atentă, este o pungă. În schimb, o iluzie este o credință în ceva neadevărat, cum ar fi faptul de a avea puteri speciale sau de a fi otrăvit.
Foto: Freepik @Tereza Images
Halucinațiile pot apărea în timp ce oamenii sunt conștienți că ele nu sunt reale. De exemplu, persoanele îndurerate de moartea unei persoane dragi pot auzi sau vedea persoana iubită decedată, dar știu că este imposibil.
Halucinațiile din timpul somnului sau al stării de veghe pot fi demascate folosind indicii contextuale și mediul înconjurător. Cu toate acestea, unii oameni nu își dau seama că au halucinații, ceea ce este mai frecvent în cazul afecțiunilor cronice precum schizofrenia și demența.
Halucinațiile pot fi cauzate de diverși factori, inclusiv cauze temporare, afecțiuni mintale, afecțiuni neurologice și efecte secundare ale anumitor medicamente. Cauzele temporare includ adormirea sau trezirea, starea sub influența alcoolului sau a drogurilor, febra mare, deshidratarea severă, privarea de somn, migrena, trauma, durerea severă, doliul, infecțiile precum infecția tractului urinar și recuperarea după anestezie după o intervenție chirurgicală sau procedură.
Condițiile de sănătate mintală care pot provoca halucinații includ schizofrenia, care este o singură afecțiune și un spectru de afecțiuni care intră în categoria tulburărilor legate de psihoză.
Alte afecțiuni mintale care pot provoca halucinații includ tulburarea bipolară, depresia majoră cu caracteristici psihotice (depresie psihotică) și demența cu corp Lewy.
Auzul vocilor este cel mai frecvent tip de halucinație la persoanele cu aceste afecțiuni.
Afecțiunile neurologice care pot provoca halucinații includ boala Parkinson, boala Alzheimer, demența cu corp Lewy, epilepsia și narcolepsia. Aceste afecțiuni pot provoca simptome mai severe în timp, aproximativ 20% până la 40% dintre persoane prezentând halucinații sau iluzii.
Alte afecțiuni care pot provoca halucinații includ sindromul Charles Bonnet, boli terminale precum insuficiența hepatică, insuficiența renală, stadiul 3 al HIV/SIDA și cancerul cerebral.
Medicamentele care pot provoca halucinații le pot provoca sau agrava ocazional ca efect secundar, persoanele în vârstă prezentând un risc mai mare din cauza sensibilității crescute la medicamente.
Halucinațiile cauzate de medicamente pot fi legate de doză și, de obicei, încetează la întreruperea tratamentului. Este important să consultați medicul pentru informații despre efectele secundare ale medicamentelor și să nu întrerupeți niciodată administrarea unui medicament fără a consulta expertiza acestuia.
Citește și: Cum să prepari cea mai sănătoasă cafea. Profită la maxim de beneficiile cafelei pentru sănătate
Halucinațiile sunt un simptom comun la persoanele cu afecțiuni cronice, iar tratamentul lor depinde de cauză. Afecțiunile temporare precum febra ridicată, deshidratarea severă sau infecția pot rezolva halucinațiile odată ce afecțiunea de bază este tratată.
Medicamentele antipsihotice pot ajuta la scăderea frecvenței și severității halucinațiilor la persoanele cu tulburări din spectrul schizofreniei, tulburare bipolară și tulburare depresivă majoră cu caracteristici psihotice.
Stimularea magnetică transcraniană repetitivă (rTMS) poate reduce halucinațiile auditive care nu răspund la medicamentele antipsihotice. Inhibitorii de acetilcolinesterază pot reduce psihoza la persoanele cu boala Alzheimer, boala Parkinson și demența cu corp Lewy.
Prevenirea halucinațiilor la domiciliu poate implica un iluminat bun, implicarea în activități stimulative, verificarea sunetelor interpretate greșit, corectarea iluminatului care aruncă umbre, reflexii sau distorsiuni și acoperirea oglinzilor dacă persoana crede că se uită la un străin.
Dacă luați medicamente pentru a trata halucinațiile, este esențial să continuați să le luați, cu excepția cazului în care un medic vă spune altfel. Întreruperea bruscă a medicației poate provoca halucinații mai intense.
Atunci când aveți de-a face cu o halucinație, evaluați situația, reacționați calm, evitați să vă certați și recunoașteți viziunea persoanei pentru a reduce stresul. Dacă halucinațiile provoacă suferință sau pericol, solicitați asistență medicală cât mai curând posibil.
Este esențial să discutați toate simptomele posibile cu medicul, deoarece halucinațiile pot deveni periculoase dacă nu sunt tratate. Este esențial să fiți cu cineva de încredere, deoarece halucinațiile vă pot face să vă simțiți nervos, paranoic sau speriat și să solicitați ajutorul unui medic dacă halucinațiile devin îngrijorătoare.
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
