Cheagurile de sânge: care sunt cauzele care le formează și ce riscuri sunt
Cheagurile de sânge pot avea mai multe cauze și prezintă riscuri pentru sănătate. iată din ce cauză pot apărea:
Cheagurile de sânge au o mare varietate de cauze și factori de risc. Printre acestea se numără afecțiuni cronice de sănătate, precum diabetul și fibrilația atrială; medicamente, inclusiv pilule contraceptive și terapie de substituție hormonală; factori de stil de viață, cum ar fi fumatul și supraponderalitatea; și, în cazuri rare, moștenirea unor tulburări de coagulare.
Cauze comune
Este important să vă cunoașteți factorii de risc și să discutați cu medicul despre ce puteți face pentru a reduce riscul formării unui cheag periculos. Cheagurile de sânge apar în principal în vene și artere, întrerupând fluxul sanguin și având potențialul de a duce la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Ateroscleroza
Când depozitele de grăsime, numite plăci, se dezvoltă în căptușeala interioară a arterelor (adesea cauzată de colesterolul ridicat), este cunoscută sub numele de ateroscleroză. Dacă o placă se rupe într-o arteră coronariană, aceasta va provoca formarea unui cheag de sânge, care ar putea provoca leziuni permanente ale mușchiului inimii sau, mai rău, un atac de cord.
Fibrilație atriala
Fibrilația atrială (AFib) este cea mai frecventă formă de aritmie cardiacă, provocând o viteză mai mare a bătăilor inimii sau sărirea peste ritm, întrerupând fluxul sanguin. Când se întâmplă acest lucru, sângele se poate aduna în inimă și poate forma cheaguri, care în cele din urmă pot călători către creier și pot duce la un accident vascular cerebral.
Diabet
Diabetul produce modificări ale sângelui care îl fac mai predispus la coagulare.
Potrivit American Heart Association, 80% dintre persoanele cu diabet sunt expuse riscului de a muri din cauza unei afecțiuni legate de cheaguri.
Imobilitate prelungită
Stând așezat sau culcat pentru perioade lungi de timp - din cauza repausului prelungit la pat după boală sau a unui zbor lung cu avionul, de exemplu - poate provoca stagnarea sângelui în picioare, ducând la tromboză venoasă profundă (TVP) și, în cel mai rău caz, embolie pulmonară dacă cheagul se deplasează spre plămâni.
Ridicarea, mersul pe jos și întinderea vă pot ajuta să evitați tromboza venoasă profundă.
Intervenție chirurgicală
Un cheag de sânge este mai probabil să se formeze în timpul sau după operație; un motiv pentru aceasta este perioadele prelungite de inactivitate datorate culcării pe o masă de operație și stării în pat în timpul recuperării.
Tipul de intervenție chirurgicală pe care l-ați efectuat poate crește, de asemenea, riscul formării cheagurilor de sânge după procedură. Cheagurile sunt mai frecvente după intervenții chirurgicale majore, în special cele care implică pelvisul, abdomenul, genunchiul și șoldul
Dacă intervenția chirurgicală necesită tăierea sau repararea arterelor sau venelor, riscul unui cheag de sânge este mai mare, deoarece corpul dumneavoastră lucrează pentru a opri sângerarea formând cheaguri.
O intervenție chirurgicală în care inima este oprită, de obicei o operație de bypass cardiac (CABG), crește, de asemenea, acest risc.
Cancer și tratamente pentru cancer
Cancerul în sine, precum și anumite medicamente pentru chimioterapie, pot crește capacitatea de coagulare a sângelui. Pacienții cu cancer sunt, de asemenea, susceptibili de a avea perioade lungi de inactivitate, cum ar fi în timpul tratamentelor de chimioterapie sau în timpul repausului la pat.
Dacă urmezi un tratament pentru cancer, este important să fii conștient de simptomele unui cheag de sânge.
Genetica
Deși sunt relativ rare, există unele tulburări moștenite de coagulare a sângelui care vă pot face mai predispuse la apariția cheagurilor în comparație cu populația generală.
Tulburările genetice cauzează rareori cheaguri de sânge în artere. În schimb, este posibil ca acestea să ducă la tromboză venoasă profundă (TVP), embolie pulmonară și cheaguri la nivelul intestinelor și rinichilor.
Factorul V Leiden: În factorul V Leiden, o substanță cunoscută sub numele de factor V, care este importantă pentru procesul de coagulare, poate scăpa de sub control, determinând ca un cheag benign să devină periculos. Între 3% și 8% dintre persoanele cu ascendență europeană poartă mutația genetică asociată cu tulburarea
Mutația genei protrombinei: Pacienții cu această tulburare au un defect genetic care are ca rezultat o supraabundență de protrombină, o proteină de coagulare a sângelui. Aproximativ 2% dintre albii din Statele Unite și Europa au o formă a acestei mutații. 5
Deficiențe de antitrombină, proteină C și proteină S: Pacienții cu aceste mutații rare au o cantitate redusă de anticoagulante naturale în sânge și sunt astfel mai predispuși la coagulare.
Este mai probabil să aveți o cauză genetică a coagulării excesive a sângelui dacă aveți membri ai familiei care au avut cheaguri de sânge periculoase, un istoric personal de cheaguri de sânge repetate înainte de vârsta de 40 de ani și / sau un istoric personal de avorturi spontane inexplicabile.
Factorii de risc ai stilului de viață
Deși tulburările genetice și anumite afecțiuni cronice nu sunt lucruri pe care le puteți controla, în general sunt următorii factori de risc asociați stilului de viață.
Medicul vă poate ajuta să găsiți modalități de a vă modifica comportamentele și alegerile pentru a reduce riscul de formare a unui cheag de sânge.
Fumatul
În timp, fumatul poate deteriora mucoasa vaselor de sânge, ceea ce face ca cheagurile să fie mai probabile. Dacă aveți un alt factor de risc, cum ar fi sarcina sau să utilizați pastile cntraceptive, riscul este crescut în continuare.
Discutați cu medicul despre un program de renunțare la fumat dacă aveți nevoie de ajutor pentru a renunța la țigări.
Obezitatea
Grăsimea suplimentară poate încetini fluxul sanguin și poate pune mai multă presiune pe vene. A fi semnificativ supraponderal poate uneori să coincidă cu un stil de viață inactiv și / sau diabet, ambii factori de risc în sine.
Un nutriționist sau un program de scădere în greutate de grup vă poate ajuta să învățați cum să faceți alegeri alimentare sănătoase și să începeți un program de exerciții fizice.
Sarcina și postpartum
Sarcina crește numărul de trombocite și factorii de coagulare din sânge, crescând șansele unei femei de a dezvolta un cheag. Uterul poate comprima, de asemenea, venele, încetinind fluxul sanguin, ceea ce poate duce la formarea cheagurilor de sânge.
Riscul de cheaguri de sânge crește în cele șase săptămâni de la naștere și este cel mai mare la femeile care au suferit o cezariană.
Terapia de substituție hormonală (HRT)
Unele forme de HRT, în special cele care conțin estrogen, pot crește riscul formării cheagurilor de sânge. Întrucât TSH apare sub mai multe forme - folosind diferite combinații de hormoni, inclusiv progesteron (sau forma sa sintetică, progestin) - este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre cel mai sigur pentru dumneavoastră.
Pilule anticoncepționale
La fel ca în cazul HRT, multe pastile, plasturi și inele conțin estrogen, ceea ce vă poate crește riscul. Pastilele care conțin drospirenonă, o formă a hormonului progestin, pot crește riscul de cheaguri de sânge în comparație cu altele care utilizează un progestin diferit.
Yaz, Yasmin, Beyaz și Safyral sunt pilule contraceptive care conțin drospirenonă.
Riscul general de a dezvolta un cheag de sânge este scăzut pentru femeile care utilizează contraceptive orale - doar unul din 3.000 pe an.
Dar nu este nevoie să intrați în panică dacă utilizați în prezent o metodă de control al nașterii care conține drospirenonă. Există multe formulări diferite, care conțin diferite combinații de hormoni.
-
-
Un nou vaccin Moderna, recomandat în UE16.12.2025, 20:26
-
Cele mai bune 6 ceaiuri pentru crampele menstruale16.12.2025, 19:13
-
-
EXCLUSIV Dr Doina Goșa, informație-BOMBĂ!: boala COVID-19 dă o imunitate relativ slabă. Puțini pacienți vindecați păstrează titrul de anticorpi
Importanța hemoglobinei în sânge. Ce se întâmplă dacă nu ai suficiente globule roșii. Testul de sânge pentru hemoglobină
Importanța hemoglobinei în sânge. Află care sunt simptomele unui nivel scăzut de globule roșii și cum se tratează.
Ziua Mondială de Conștientizare a Hemoglobinuriei Paroxistice Nocturne în România
EXCLUSIV Autotransplantul de celule stem, RESET al imunității. Ce BOLI tratează. Dr. Alina Tănase: Boala stă pe loc, nu mai avansează
EXCLUSIV Prof dr Horia Bumbea: Vaccinarea contra COVID-19 la pacienții cu boli hematologice
Testosteron, terapia bărbaților de vârstă mijlocie: ce riscuri aduce
Terapia cu testosteron crește de două sau chiar trei ori riscul de a face cheaguri de sânge la bărbații de vârstă medie.
EXCLUSIV Peste 2000 de pacienți cu leucemie și mielom, ANUAL. Bumbea: Strategie utilă pentru acești pacienți
Medicul Horia Bumbea a vorbit despre anticorpii monoclonali și despre cazurile de leucemie și mielom diagnosticate anual în România.
Leucemia limfoblasică acută, legătura cu expunerea la infecții în copilărie
Saturația de oxigen: care sunt primele semne ale nivelului scăzut de oxigen din sânge. Cum se măsoară și ce trebuie să faci dacă ai sub 60 mmHG
Saturația de oxigen și simptomele unui nivel scăzut. Află de ce este importantă și cum se tratează.
Celebrul actor Jeff Bridges, diagnosticat cu o boală de sânge cumplită. Simptomele pe care le dă aceasta
HEMOFILIA: ce este, cauze și simptome. 17 aprilie, Ziua Mondială a Hemofiliei
8 simptome care-ți arată că în organism s-au format cheaguri de sânge. Nu le ignora niciodată
De la umflarea picioarelor, până la tuse inexplicabilă, adresați-vă medicului dumneavoastră dacă aveți oricare dintre aceste simptome:
Anemia. Cum se manifestă lipsa fierului și ce legătură are cu poftele ciudate
Hemofilia, boală genetică. O simplă ciocnire de cap poate provoca sângerări în creier
Hemofilia este o boală a sângelui. În cazul unor leziuni există riscul să apară sângerarea.
EXCLUSIV CAR-T sau terapiile celulare, singura ȘANSĂ a pacienților cu LEUCEMIE, realitate în România. Dr. Tănase: Un VIS al oricărui oncolog, să DISTRUGĂ cancerul
„Academia de Hemofilie” 2019, eveniment destinat persoanelor cu hemofilie
EXCLUSIV Cancerul care nu se vindecă. Daniel Coriu: Nu reușim să vindecăm pacientul
"Dacă o boală este agresivă și terapia mea trebuie să fie agresivă". Cancerul grav care nu se vindecă.
Totul despre mielomul multiplu, cu prof dr Daniel CORIU. ACADEMIA DE SĂNĂTATE
Mitocondria, esențială pentru supraviețuirea noastră. Conține rezerva de energie a fiecărei celule din corpul tău
Mitocondria, esențială pentru supraviețuirea noastră. Este responsabilă, de asemenea, de stocarea calciului și de generarea de căldură.
Anemia hemolitică NU este o boală, ci un SIMPTOM. Bolile AUTOIMUNE și distrugerea eritrocitelor
Anemia hemolitică: ce este, cum se manifestă și de ce este dificil de tratat?
Donarea de celule stem, șansă la viață. La fiecare 3 minute cineva e diagnosticat cu cancer de sânge în lume
Vânătăile, semne ale unui cancer. Șase luni cumplite de chimioterapie. Povestea bărbatului căruia i s-a spus că mai are două luni de viață
Hemopatii maligne: ce recomandă medicii acestor pacienți, în contextul pandemiei
Medicii au o serie de recomandări pentru pacienții cu hemopatii maligne (boli ale sângeui), în contextul pandemiei de coronavirus.
