Chirurgul Cristian Onia de la Spitalul Județean de Urgență Focșani, a vorbit la Interviurile Dc News și DC Medical despre experiența ca pacient care a trecut prin COVID-19 având simptome ușoare....
Chirurgul Cristian Onia se consideră norocos și spune că a trecut relativ ușor prin experiența infectării cu noul coronavirus, cel puțin din punct de vedere fizic.
"Forma pe care am făcut-o eu a fost cu foarte puține simptome, mai exact, am avut un singur puseu febril, ceea ce m-a și alertat și m-a făcut să merg la secția de boli contagioase pentru a fi testat. Ulterior a dispărut, nu am mai avut absolut nimic, drept urmare, au trecut cele 14 zile și nu pot să spun că am avut de suferit din punct de vedere medical, fizic.
În schimb, partea psihologică a acestei probleme cred că a fost mult mai complicată. Și asta vă spun pentru că am avut trăiri pe care nu le-am mai avut până acum, unele dintre ele îmi este aproape imposibil să le descriu. Ceea ce vă pot spune este că d e fiecare dată când îmi măsuram saturația sau îmi măsuram temperatura, aveam pulsul undeva la 150. Mă gândeam, dacă se întâmplă, dacă încep să am probleme, dacă reapare. Acest lucru a durat cam opt zile. După opt zile, abia, am reușit să mă relaxez, am realizat că am făcut o formă ușoară, am realizat că trec foarte bine prin această situație și abia atunci a fost momentul în care m-am găndit prima dată să fac acea donație de plasmă. A fost momentul în care am zis Cred că am scăpat. Dar repet, aceasta a fost o chestie mai mult psihologică decât fizică", a povestit cgirurgul la DC MEDICAL.
Primul lucru la care s a gândit când a ieșit din carantină, după ce testele au arătat că nu mai este purtător al virusului SARS-COV2, a fost să meargă, pe jos, la familia sa.
"Perioada de izolare am petrecut-o într-un apartament, pentru că așa s-a nimerit, să fiu testat și ulterior să ajung la acea locație și a trebuit să rămân acolo toate zilele de izolare. Primul meu gând a fost să merg acasă, ca copii, la familie, în același timp îmi era frică să îmi iau copii în brațe, erau niște sentimente foarte ciudate, îmi este greu să le descriu.
Totodată, pe drum spre casă, am luat legătura cu Doamna Doctor Doina Goșa și mi-am făcut prima programare pentru donarea plasmei. Mi-am dorit să merg, drept urmare, de la apartamentul în care am fost izolat și până acasă, aveam vreo 4 km, am făcut 4 km dus, 4 km intors, deci am făcut 8 km în total", a mai spus acesta.
Urmăriți interviul integral aici.
Long-COVID și terapiile experimentale și miraculoase. Care sunt cele mai căutate, dar și de ce îi pun pe pacienți în pericol.
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Comisia Europeană a autorizat vaccinul actualizat COVID-19 de la Novavax, conceput special pentru a viza tulpina JN.1 a COVID.
Ce s-a constatat în cazul celor trei medicamente pentru COVID-19: remdesivir, molnupiravir și nirmatrelvir / ritonavir.
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
COVID-19 mai are o complicație. Aceasta afectează capacitatea creierului.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
Pandemia COVID-19 nu mai este o urgență de sănătate la nivel mondial.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
