Continuă schimbul de replici între premierul Florin Cîțu și ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, începută acum două zile. Premierul susține acum că Ministerul Sănătății are o sumă de bani...
După ce Ioana Mihăilă l-a acuzat, într-o conferință, că nu a vrut să dea bani la rectificarea bugetară Ministerului Sănătății, premierul Florin Cîțu a declarat, la Oradea, că la Ministerul Sănătății au rămas bani nedistribuiți care puteau fi folosiți. Dar sumele vehiculate de cei doi nu se potrivesc de nicio culoare. Ioana Mihăilă vorbea, la amiază, de o lipsă de 1,2 miliarde de lei din buget, în timp ce premierul vorbește mai pe seară de o sumă de aproape trei ori mai mică.
„Eu nu știu de ce lumea încearcă să-și arate incompetența pe ultima sută de metri. La rectificarea bugetară (...) se vede că sunt 483 de milioane, cred, 480 de milioane necheltuiți care sunt nedistribuiți. Acești bani erau acolo, la Ministerul Sănătății, iar dacă cineva avea curiozitatea să citească Legea bugetului aprobată la începutul anului, vedea că putea să redistribuie banii pentru orice cheltuială care ține de vaccinare în timpul acestui an. Deci erau 480 de milioane. (...) Interesant cum de fiecare dată când se pregătesc să plece de la minister apar și problemele, nu înainte”, a spus premierul Florin Cîțu, răspunzând unei întrebări referitoare la acuzațiile pe care i le-a adus ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.
Dar Ioana Mihăilă i-a explicat ce e și cu cele 480 de milioane de lei care de fapt nu sunt disponibile, așa cum crede premierul.
„Printre puținele fonduri care apar disponibile la Ministerul Sănătății în buget și la care a făcut referire prim-ministrul au fost cele 450 de milioane de lei la titlul Transferuri de capital. Din acești bani, 60 de milioane de lei au fost repartizați unităților sanitare, pe secțiile de neonatologie, pentru dotarea cu incubatoare, în baza unei achiziții centralizate demarată în 2016, finalizată acum.
Celelalte fonduri au fost repartizate unităților sanitare în aprilie și mai 2021, pentru dotarea cu aparatură și pentru reparații capitale.
Odată ce unitățile sanitare au primit fila de buget, au semnat contracte cu furnizorii (menționăm că repartizarea fondurilor s-a efectuat în baza unor criterii de prioritizare, unul dintre ele fiind existența procedurilor de achiziție finalizate). Banii se cheltuie în momentul în care este furnizată marfa. Aceștia figurează necheltuiți, dar angajați. Din moment ce sunt angajați de unitățile sanitare, Ministerul Sănătății nu mai poate beneficia de aceste credite de angajament.
Pentru informarea domnului prim-ministru, am apelat chiar și la acești bani, în luna august Ministerul Sănătații a transmis unităților care beneficiau de sume mai mari o adresă prin care se solicita disponibilizarea banilor necheltuiți, dar spitalele au răspuns că nu au sume de disponibilizat.
La Ministerul Sănătații s-au făcut toate transferurile posibile între diferite programe pentru a putea asigura sume necesare nevoilor acute ale pacientilor (copii, bolnavi HIV-SIDA, tratamente urgente):
- Am făcut modificare pentru trimestrializare pentru a putea plăti centre de vaccinare (s-au redistribuit sume din trimestrul 4 în trimestrul 3 din bugetul Ministerului Sănătații pentru a asigura aceste cheltuieli);
- Am transferat bani de la acțiunile prioritare (programe pentru pacienții critici) pentru a putea plăti vaccinul BCG pentru vaccinarea nou-născuților (la început de iulie, aproximativ 3 milioane de lei);
- Tot de la acțiuni prioritare au fost transferați bani pentru a plăti vaccinuri din Programul Național de Vaccinare (pneumococic, ROR etc.; aproximativ 7 milioane de lei, 2 iulie);
- Am transferat bani de la alte programe și de la plata cardurilor de sănătate pentru tratamentul cazurilor de urgență medicală (în total 3 milioane de lei);
- Am transferat credite de angajament de la materiale sanitare pentru a asigura încheierea contractului pentru achiziția de vaccin tetravalent (9 milioane de lei);
- De la materiale sanitare am transferat credite de angajament pentru a asigura încheierea contractelor privind tratamentul pacienților HIV-SIDA și cu boli hematologice (46 de milioane de lei).
Repet: faptul că astăzi vorbim de personalul neplătit, de lispsa de bani pentru programele de sănătate ale pacienților și de lipsa de resurse pentru ambulanțe și medicamente se datorează doar iresponsabilității prim-ministrului Cîțu”, a scris Ioana Mihăilă, pe pagina sa de Facebook.
Adio card de sănătate și buletin simplu, adio rețete și hârnii. Când apare cardul electronic.
De ce să alegem asigurările medicale complementare. Ce trebuie să știm despre beneficiile acestora.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
CNAS anunță că pacienții au acces mai facil la servicii de medicină fizică și de reabilitare
Ce sunt și care e diferența dintre CAS și CASS.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
