EXCLUSIV Ciuma pulmonară sau cum microorganismele își schimbă virulența. Explicația prof dr Octavian Buda

Prof dr Octavian Buda, medic primar Psihiatrie, explică, în emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, cum microbii și microorganismele își schimbă comportamentul și...
Invitat al emisiunii Academia de Sănătate, prof dr Octavian Buda a vorbit despre pandemiile care au afectat lumea de-a lungul timpului. Medic primar în Psihiatrie, la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, acesta este titularul catedrei de Istoria Medicinei la UMF „Carol Davila” din București și fost președinte al Asociației Europene de Istoria Medicinei.
”Microbii, microorganismele - studii de genul acesta le-a făcut Charles Nicolle de la Institutul Pasteur de la Paris; Acesta spunea că microorganismele acoperă o nișă ecologică - asta înseamnă că ele își schimbă, din punct de vedere al exprimării clinice, comportamentul, virulența. În cazul ciumei bubonice este această formă de manifestare dermatologică, cu bubele cu puroi, dar o formă extrem de periculoasă și care apare un pic mai târziu este așa-numita ciumă pulmonară, deci o pneumopatie generalizată, o pleurezie extrem de dură”, explică specialistul.
În opinia acestuia, Istoria are ”niște comportamente pe care le vedem oarecum repetându-se într-o anumită măsură”. Acesta povestește că statele din nordul Germaniei, cunoscute în epocă și sub denumirea de state hanseatice, controlau comerțul în Marea Baltică și aflându-se în legătură cu nordicii i-au avertizat pe aceștia că va veni o molimă cumplită. Nordicii nu au crezut și i-au suspectat pe nemți că vor să-i îndepărteze din comerțul baltic. ”Mai târziu, epidemia (n. r. de ciumă) vine și în Europa nordică și dă o formă extrem de brutală: forma pulmonară de care am povestit. Iată că microorganismele își schimbă oarecum nișa ecologică în funcție de evoluția în viu”, adaugă prof dr Octavian Buda.
Acesta amintește că ciuma s-a stins undeva prin 1353-1354. Am mai existat focare izolate din epidemie care a avut trei valuri succesive. ”O acutizare neașteptată a cunoscut (n. r. ciuma) la Londra în 1655, iar în Europa Occidentală, cea mai dramatică ultimă molimă de ciumă neagră are loc la Marsilia, în jurul lui 1720”, detaliază prof. dr Octavian Buda.
-
Compușii din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea18.09.2025, 12:22
-
-
-
-
Obezitatea, două componente: hipertrofică și hiperplazică. Prof. dr. Bogdan Timar: În momentul în care vom încerca să slăbim provocarea va fi una mai importantă
Vlad Ciurea laudă invenția lui Elon Musk. Neuralink, minune pentru pacienți?! "Este fantastică ideea. Sunt oameni disperați chiar și în România"
Miopia nu se operează! Monica Pop avertizează: Nu merită riscul, doar ca să scapi de ochelari
Alergii și cancer de piele. Prof. dr. Olga Simionescu, la Academia de Sănătate
Poluarea, un nou factor major în declanșarea astmului și alergiilor. Prof. dr. Florin Mihălțan: Provocarea deceniului. Mare amenințare
Bolile inflamatorii intestinale, tot mai frecvente. Dr. Răzvan Iacob: Extrem de important să le putem diagnostica corespunzător
Boala Alzheimer: diagnostic și tratament. Dr. Dafin Mureșanu, la Academia de Sănătate
Refluxul gastroesofagian, cea mai frecventă boală din lume. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Creștere impresionantă
Apnee obstructivă în somn, probleme și tratamente ortodontice. Dr. Ela Bănică, la Academia de Sănătate
Listele de așteptare, barieră în accesul la tratamente. Levente Vass: Nu ar trebui să se întâmple
Tulburări afective: depresie, schizofrenie. Dr. Eduard Petru Moțoescu, la Academia de Sănătate
Dr. Eduard Petru Moțoescu, directorul medical al Spitalului Obregia vine la Academia de Sănătate.
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Dr. Levente Vass: Trebuie să recunoaștem. E timpul pentru sănătate!
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Care sunt principalele neajunsuri.
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Prof. univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, la Academia de Sănătate
Prof. Univ. dr. Adela Magdalena Ciobanu, medic primar psihiatru vine la Academia de Sănătate.
Totul despre cancerul de pancreas. Prof. dr. Cristian Gheorghe, la Academia de Sănătate
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Cancerele digestive, diagnostic și tratament. Prof. dr. Adina Croitoru, la Academia de Sănătate
Dezinformare medicală în online. Monica Cercelescu, la Academia de Sănătate
Nu poți să înghiți sau simți că îți rămâne mâncare în gât? Boala ciudată pe care s-ar putea să o ai: Este o cauză de cancer
Chirurgia viitorului. Dr. Mugurel Bosînceanu, la Academia de Sănătate
Obezitatea, factor de risc pentru cancerul de esofag. Prof. dr. emerit Silviu Constantinoiu: Obiceiurile alimentare pot avea rol decisiv
Mâncatul seara poate avea consecințe negative grave. Nu doar că duce la acumularea de kilograme nedorite, dar poate duce și la cancer.
Cum aleg medicii tratamentul care îți poate salva viața în cancer
Hemofilie și asistență comprehensivă. Prof. Margit Șerban, la Academia de Sănătate
Prof. dr. Margit Șerban vine la Academia de Sănătate.