EXCLUSIV Ciuma pulmonară sau cum microorganismele își schimbă virulența. Explicația prof dr Octavian Buda
Prof dr Octavian Buda, medic primar Psihiatrie, explică, în emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, cum microbii și microorganismele își schimbă comportamentul și...
Invitat al emisiunii Academia de Sănătate, prof dr Octavian Buda a vorbit despre pandemiile care au afectat lumea de-a lungul timpului. Medic primar în Psihiatrie, la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, acesta este titularul catedrei de Istoria Medicinei la UMF „Carol Davila” din București și fost președinte al Asociației Europene de Istoria Medicinei.
”Microbii, microorganismele - studii de genul acesta le-a făcut Charles Nicolle de la Institutul Pasteur de la Paris; Acesta spunea că microorganismele acoperă o nișă ecologică - asta înseamnă că ele își schimbă, din punct de vedere al exprimării clinice, comportamentul, virulența. În cazul ciumei bubonice este această formă de manifestare dermatologică, cu bubele cu puroi, dar o formă extrem de periculoasă și care apare un pic mai târziu este așa-numita ciumă pulmonară, deci o pneumopatie generalizată, o pleurezie extrem de dură”, explică specialistul.
În opinia acestuia, Istoria are ”niște comportamente pe care le vedem oarecum repetându-se într-o anumită măsură”. Acesta povestește că statele din nordul Germaniei, cunoscute în epocă și sub denumirea de state hanseatice, controlau comerțul în Marea Baltică și aflându-se în legătură cu nordicii i-au avertizat pe aceștia că va veni o molimă cumplită. Nordicii nu au crezut și i-au suspectat pe nemți că vor să-i îndepărteze din comerțul baltic. ”Mai târziu, epidemia (n. r. de ciumă) vine și în Europa nordică și dă o formă extrem de brutală: forma pulmonară de care am povestit. Iată că microorganismele își schimbă oarecum nișa ecologică în funcție de evoluția în viu”, adaugă prof dr Octavian Buda.
Acesta amintește că ciuma s-a stins undeva prin 1353-1354. Am mai existat focare izolate din epidemie care a avut trei valuri succesive. ”O acutizare neașteptată a cunoscut (n. r. ciuma) la Londra în 1655, iar în Europa Occidentală, cea mai dramatică ultimă molimă de ciumă neagră are loc la Marsilia, în jurul lui 1720”, detaliază prof. dr Octavian Buda.
-
EXCLUSIV Un an nou început cu pace, nu cu grabă01.01.2026, 21:49
-
Semne că nu dormi suficient01.01.2026, 19:49
-
Cum se mănâncă mâncarea picantă. Chef Florin Dumitrescu, truc01.01.2026, 18:05
-
-
EXCLUSIV Dr. Horațiu Roman ne-a spus totul despre endometrioză: simptome, cauze, tratament, la Academia de Sănătate
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Cum scapă un virus din laborator și ce sunt laboratoarele BSL-4. Simin Aysel Florescu: Noi nu avem niciunul. Avem un BSL-3, dar pentru medicina veterinară
Cum poate scăpa un virus dintr-un laborator. Cât de îngrijorătoare este situația din Congo sau COVID a fost produs într-un laborator?
EXCLUSIV Long-COVID, impact neurologic sever și evoluție accelerată. Dr. Simin Aysel Florescu: Îi pune la pământ
EXCLUSIV Prof. dr. Emilian Popovici: Educația și transparența, esențiale pentru combaterea scepticismului față de vaccinuri
EXCLUSIV Screening-ul pentru cancerul mamar în România, cifre îngrijorătoare. Dr. Cătălin Jianu: 12.000 de cancere depistate în ultimii ani. 4000 au decedat
Acest tip de cancer ucide românii într-un ritm alert, deși nu este cel mai invaziv tip de cancer.
EXCLUSIV Oameni celebri, folosiți ilegal în reclame cu inteligența artificială. Avocatul Monica Cercelescu spune ce e de făcut
EXCLUSIV Cum arată sistemul medical în anul 2025. Dr. Levente Vass: Trebuie să recunoaștem. E timpul pentru sănătate!
Cum arată sistemul medical în anul 2025. Care sunt principalele neajunsuri.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
