Ciuma pulmonară sau cum microorganismele își schimbă virulența. Explicația prof dr Octavian Buda

Florina Pop |
Data actualizării: | Data publicării:
EXCLUSIV
Prof dr Octavian Buda. Foto: DC Medical
Prof dr Octavian Buda. Foto: DC Medical

Prof dr Octavian Buda, medic primar Psihiatrie, explică, în emisiunea Academia de Sănătate, realizată de academicianul Irinel Popescu, cum microbii și microorganismele își schimbă comportamentul și virulența. 

Invitat al emisiunii Academia de Sănătate, prof dr Octavian Buda a vorbit despre pandemiile care au afectat lumea de-a lungul timpului. Medic primar în Psihiatrie, la Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”, acesta este titularul catedrei de Istoria Medicinei la UMF „Carol Davila” din București și fost președinte al Asociației Europene de Istoria Medicinei.

”Microbii, microorganismele - studii de genul acesta le-a făcut Charles Nicolle de la Institutul Pasteur de la Paris; Acesta spunea că microorganismele acoperă o nișă ecologică - asta înseamnă că ele își schimbă, din punct de vedere al exprimării clinice, comportamentul, virulența. În cazul ciumei bubonice este această formă de manifestare dermatologică, cu bubele cu puroi, dar o formă extrem de periculoasă și care apare un pic mai târziu este așa-numita ciumă pulmonară, deci o pneumopatie generalizată, o pleurezie extrem de dură”, explică specialistul.

În opinia acestuia, Istoria are ”niște comportamente pe care le vedem oarecum repetându-se într-o anumită măsură”. Acesta povestește că statele din nordul Germaniei, cunoscute în epocă și sub denumirea de state hanseatice, controlau comerțul în Marea Baltică și aflându-se în legătură cu nordicii i-au avertizat pe aceștia că va veni o molimă cumplită. Nordicii nu au crezut și i-au suspectat pe nemți că vor să-i îndepărteze din comerțul baltic. ”Mai târziu, epidemia (n. r. de ciumă) vine și în Europa nordică și dă o formă extrem de brutală: forma pulmonară de care am povestit. Iată că microorganismele își schimbă oarecum nișa ecologică în funcție de evoluția în viu”, adaugă prof dr Octavian Buda. 

Acesta amintește că ciuma s-a stins undeva prin 1353-1354. Am mai existat focare izolate din epidemie care a avut trei valuri succesive. ”O acutizare neașteptată a cunoscut (n. r. ciuma) la Londra în 1655, iar în Europa Occidentală, cea mai dramatică ultimă molimă de ciumă neagră are loc la Marsilia, în jurul lui 1720”, detaliază prof. dr Octavian Buda.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel