Școala de acasă. Ce provocări întâmpină părinții. Un psiholog explică

Georgiana Ioniță / 25 Martie 2020 / 07:13
EXCLUSIV
Copil   FOTO: Pixabay
Copil FOTO: Pixabay

Elena Florea, Psiholog Clinician și Psihoterapeut, a vorbit, în exclusivitate, pentru DC Medical, despre provocările pe care le pot întâmpina părinții în perioada în care cei mici învață de acasă și cum să le facă față.

 

Pandemie COVID-19. Măsurile impuse pe perioada situației de urgență prevăd izolarea la domiciliu. Atfel că, cei mici trec prin niște schimbări majore din punct de vedere al programului și al modului de învățare.

Școala a devenit Teleșcoala, temele și joaca se petrec numai în casă, iar socializarea a rămas în mediul online.
Psihologul Elena Florea spune că aceste schimbări pot provoca anumite schimbări în comportamentul copilului.

"Consider că până în momentul dat, nu putem vorbi despre schimbări importante în comportamentul copilului. Sigur că pentru copii care merg la scoală, s-a schimbat un pic rutina. Lecțiile se fac fie prin intermediul platformelor de învățare ( unde nu există interacțiune cu învățătorul sau profesorul), fie prin intermediul platformelor care permit o interacțiune vizuala și audio cu cadrul didactic. În cazul primului tip de platforme, apare lipsa de interes, de motivație din partea copilului („doamna a trimis alte fișe pe care trebuie să le fac, nu îmi place")", explică psihologul.

Mai mult, psihologul spune că schimbarea modului de învățare al celor mici poate deveni o provocare pentru cei mari.În unele cazuri, părintele îmbracă rolul profesorului, ceea ce poate duce la confuzie în rândul copiilor.

"Un alt aspect neplăcut este că părintele înlocuiește profesorul în partea de predare și explicare a lecțiilor, provocând sentimente de frustrare (pentru părinte ) din cauza faptului că nu are aceeași autoritate că și profesorul, învățătorul. De asemenea, copilul este derutat apare confuzia de rol („mama sau tata este profesor sau părinte?). În relația dintre copil și părinte pot apărea conflicte. În situația platformelor de tip audio-video, învățătorul, profesorul, în măsură posibilităților, preda lecțiile ca în sala de clasă, ceea ce înseamnă că dispare confuzia de rol. Faptul că elevul vede că și colegii săi stau în casa, îi trezește un sentiment de apartenta la grup („nu sunt singur, și colegii mei fac același lucruri că și mine"). Simplul fapt că îi vede și și îi aude îi crează o stare de bine.
În final, indiferent de tipul de modalitate de teleșcoală ales de către profesori, important este că cei mici să aibă o rutină zilnică", spune aceasta.

O altă provocare pentru părinți este aceea de a-i motiva pe cei mici să studieze.

"Provocările întâmpinate de părinți, sunt multe, începând cu metoda de predare a lecțiilor și finalizând cu autoritatea în calitate de „profesor", „învățător" pentru propriul copil. Ceea ce nu este ușor nici din perspectiva copilului nici a părintelui. Părinții pot folosi același metode de motivare folosite că și până acum. Doar cadrul s-a schimbat", arată expertul.

Prea mult stat în casă duce la plictiseală. Psihologul spune că cei mici trebuie să aibă un program bine stabilit, care să includă diverse activități și joacă.

"Stările de agitație, plictiseala, într-o astfel de context, pot fi evitate prin crearea unor rutine zilnice. O zi o pot împarți pe diverese activități: între 8:00-9:00 ne trezim, apoi ne jucâm dacă sunt copiii mici- daca sunt copiii mari – lecții, apoi se ia prânzul - După prânz, copilul mic poate dormi, copilul se odihnește și el activ – făcând activități care îi fac placere - timp de aprox. 1 ora, apoi își face temele, apoi iar se joacă, etc. În funcție de vârsta copilului, părintiii se pot juca cu copiii: lego, monopoly, headbanz, nu te supară frate sau pot colora împreună, pot dansa..etc. Este bine, că în programul lor să existe activități fizice", subliniază Elena Florea.

De asemenea, pot exista cazuri în care cei mici pot experimenta stări de depresie și anxietate în această perioadă.

"Pentru începutul perioadei de izolare socială, copiii care au o toleranță scăzută la frustrare, pot experimenta stări de anxietate. Cu cât timpul trece, pot apărea și sentimente de tristețe crescută. Raționamentele pentru apariția unor simptome specifice tulburărilor de mai sus sunt: lipsa interacțiunilor sociale (nu se mai intalnesc cu colegii, prietenii) ,faptul că își văd părinții îngândurați și nu stiu de ce se întâmplă acest lucru. Mai exact, anxietatea poate apărea atunci când părinții nu expun copiilor adevăratele motive pentru care ei stau în casa sau pentru care au stări de furie, de îngrijorare (șomajul tehnic, insecuritatea financiară, rate la bănci etc)", recomandă psihologul.

Părinți joacă un rol important în echilibrul emoțional și psihic al copiilor, astfel că, cei mici pot fi ajutați de către aceștia să prevină sau să iasă dintr-o stare de anxietate sau depresie.

"Parintiii își pot ajuta copii prin dezvoltarea unei relații sincere. Este indicat că părintele să își spună îngrijorările dar și posibilele soluții la dificultățile apărute. De asemenea, daca părinții, observa că copilul manifesta stări de anxietate, are dificultăți de a adormi, lipsa apetitului într-o perioada de maxim 2 săptămâni, să contacteze un psiholog", a mai spus aceasta.

Articole Recomandate
Get it on App Store Get it on Google Play


Citite săptămâna aceasta


Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2020 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
nxt.22
YesMy