Bacteriile din intestin ar putea influența nivelul colesterolului. Cercetătorii au descoperit patru gene care sunt implicate în reducerea colesterolului.
Cercetătorii de la Broad Institute of MIT și Harvard și Universitatea Harvard au descoperit un grup de bacterii intestinale care pot metaboliza suficient colesterol pentru a putea afecta metabolismul.
Noul lor studiu, publicat astăzi în Cell and Microbe, a descoperit că persoanele care au aceste bacterii în intestinele lor au niveluri de colesterol mai mici în sânge. Descoperirea sugerează un posibil motiv pentru care unele persoane pot consuma mai mult colesterol în dieta lor cu un efect minim asupra nivelului de colesterol din sânge. De asemenea, sugerează că stimularea populațiilor acestor bacterii, prin dietă, probiotice sau un alt tip de tratament, poate fi într-o zi un mod eficient de a ajuta la scăderea nivelului de colesterol.
Ideea că bacteriile pot metaboliza colesterolul nu este una nouă; la începutul anilor 1900, oamenii de știință au raportat existența unor bacterii care ar putea transforma chimic colesterolul într-un compus numit coprostanol. Bacterii generatoare de coprostanol au fost găsite la mușchii șobolanilor, babuinilor, porcilor și chiar al oamenilor, dar biologia acestor bacterii a fost slab înțeleasă.
„Se știe de multă vreme că unele bacterii intestinale ar putea forma coprostanol din colesterol, dar nu știam ce specii de bacterii făceau acest lucru sau cum o făceau”, a spus Douglas Kenny, autor al noii lucrări.
Echipa a apelat la mari seturi de date pentru microbiomuri pentru a descoperi gene care ar putea fi implicate în metabolismul colesterolului. Cercetătorii au analizat microbiomii intestinali de la 3.097 de persoane din Statele Unite și au secvențiat aproape 6 milioane de gene găsite în acest microbiom. Dintre probele de microbiome, 625 a inclus, de asemenea, informații despre nivelurile de coprostanol găsite în fecale.
Echipa a căutat gene bacteriene care erau prezente doar la persoanele care excretau coprostanolul și, de asemenea, seamănă cu acele enzime care îndeplinesc funcții similare cu metabolismul colesterolului. Acest lucru a condus oamenii de știință la doar patru gene care ar putea fi implicate în reducerea colesterolului.
De acolo, cercetătorii au dezvoltat genetic bacterii în laborator pentru a produce fiecare dintre cele patru enzime de interes. Ei au păstrat pe o genă, pe care au numit-o IsmA (Intestinal Stool Metabolism A), care ar putea metaboliza colesterolul. Gena, au arătat în datele lor genetice, se găsește într-un număr mic de bacterii asociate microbiomului.
Grupul a descoperit că persoanele cu gena IsmA din microbiomul lor excretau 55-75 la sută mai puțin colesterol în materiile fecale decât persoanele care nu poartă această genă bacteriană.
Testul care îți arată dacă ai deficit de Vitamina D se poate realiza la orice laborator de analize medicale.
Analizele medicale sunt esențiale pentru diagnosticarea unor boli.
Hiperamonemia este o situație periculoasă care poate provoca leziuni cerebrale și moarte.
Care e valoarea de la care se consideră că ai colesterolul mărit. Cum poate fi prevenit.
Lipsa acestui nutrient poate pune viața în pericol. Este considerat mai nociv decât fumatul. Crește riscul de moarte prematură.
Testul de sânge care arată dacă ai cancer. Este supranumit ucigașul tăcut.
Intoxicația cu monoxid de carbon este frecventă în anotimpul rece. Aceasta duce la deces.
Bolile rare sunt cauzate, în marea lor majoritate, de modificări genetice.
Deficitul de potasiu are efecte negative asupra organismului. Care sunt simptomele, complicațiile și ce alimente conțin potasiu.
Deficitul de vitamina D afectează funcționarea organismului.
Alzheimer ar putea fi diagnosticat prin teste de sânge. Proteinele ”toxice” ar putea fi detectate cu câțiva ani înainte de debutul bolii.
Mutația genetică descoperită de oamenii de știință ar putea contribui la crearea unor medicamente pentru trei boli care afectează mușchii și creierul.
Biopsia osoasă, tot ce trebuie să știi despre procedură. Ce poate spune osul despre sănătatea ta.
Vârsta consumatorilor de substanțe psihoactive a scăzut la 9-10 ani. Dr. Radu Țincu trage un semnal de alarmă.
