Colposcopia este una din metodele de diagnostic ale cancerului de col uterin. Dr. Cătălin Herghelegiu a explicat cum se realizează procedura.
Colposcopia este investigația prin care se examinează vaginul și colul uterin cu ajutorul unui colposcop (lupa binoculară fixată pe un specul). În prima etapă se depărtează pereții vaginului cu ajutorul unui specul pentru a se efectua un prim examen al țesuturilor.
Dr. Cătălin Herghelegiu, medic specialist obstetrică-ginecologie cu competențe în Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică, Histeroscopie, Gineco-Oncologie, Colposcopie a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, care este procedura și care este acuratețea acesteia.
”A doua modalitate de depistare a cancerului de col uterin este colposcopia. Aceasta este complementară examenului Babeș Papanicolau. Se recomandă atunci când există un rezultat anormal în cazul examenului Babeș Papanicolau.
Nu orice rezultat anormal al examenului Babeș Papanicolau semnifică un cancer de col uterin. Un procent mic, nici 5% din examenele Babeș Papanicolau anormale denotă un cancer de col. În cazul în care avem un rezultat anormal la testul Babeș Papanicolau reprezintă colposcopia și genotiparea HPV. Atunci când se efectuează o colposcopie, dacă se vizualizează o leziune la nivelul colului și aceasta ridică unele semne de întrebare, atunci următorul pas este biopsia.
În urma biopsiei și a unui rezultat anatomo-patologic care se analizează țesutul putem să punem diagnosticul de cancer de col uterin. Nu putem să punem diagnosticul de cancer de col uterin pe un Babeș Papanicolau modificat sau pe o colposcopie.
Când vedem o imagine suspectă încercăm să convingem pacienta să efectueze cât mai repede biopsia, să nu mai aștepte încă o lună, două, trei.
Colposcopia înseamnă că se vizualizează colul uterin utilizând un fel de microscop, deși mărimea nu este atât de mare. Mărește de 5-10 ori și se observă colul uterin și dacă există o leziune la nivelul acestuia”, a explicat dr. Cătălin Herghelegiu, medic specialist obstetrică-ginecologie cu competențe în Ultrasonografie Obstetricală și Ginecologică, Histeroscopie, Gineco-Oncologie, Colposcopie a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical.
În cazul în care frotiul citovaginal (testul Papanicolau, testul PAP, examen citologic vaginal) indică prezenţa unor leziuni ce necesită investigaţii suplimentare sau rezultatele testului PAP sunt incerte. Se foloseşte colposcopul, care este un dispozitiv optic alcătuit dintr-o sursă de lumină şi o lupă care măreşte de 2-60 de ori, ce permite identificarea leziunilor ce nu pot fi vizibile cu ochiul liber.
Care este cea mai bună perioadă pentru o colposcopie
Cea mai bună perioadă pentru efectuarea unei colposcopii se situează între a 8-a şi a 14-a zi a ciclului menstrual, perioada în care colul este cel mai deschis.
Ce alte motive pot apărea pentru o colposcopie
- Unele dintre celulele prelevate din zona cervicală anterior sunt anormale (dar nu neapărat canceroase);
- Infecţie cu HPV – cauza principalelor modificări anormale ale celulelor, ce ar putea duce la cancer;
- Pentru a identifica motivul pentru scurgeri vaginale anormale, durere sau col uterin inflamat;
- Suspectarea de negi genitali sau în colul uterin, cervicita, polipi etc.
Colposcopia, efecte secundare
- Disconfort sau durere
- Secreţie vaginală maronie
- Sângerare uşoară – în general doar după o biopsie, notează Sanador.
Medicamentele salvatoare de vieți întâmpină întârzieri semnificative în România din cauza lipsei de finanțare și a blocajelor administrative, lăsând pacienții fără acces la tratamente...
Prevenția nu este o cheltuială, ci o investiție vitală pentru sănătatea României, care necesită alocări financiare substanțiale și implementare pe termen lung, pentru a schimba...
Terapia hiperbară utilizează camere speciale care cresc presiunea atmosferică și oferă oxigen pur pentru a susține vindecarea țesuturilor afectate, fiind esențială în afecțiuni precum...
Divorțul poate fi un nou început. Psihoterapeutul Cristina Iordache explică cum colaborarea cu fostul partener și limitele sănătoase protejează echilibrul adulților și copiilor.
România încă plătește un preț uriaș pentru un sistem de sănătate reactiv și subfinanțat. Cătălin Radu, director general BMS România, lansează un apel ferm: prevenția și educația...
Până în 2050, unul din doi oameni va fi diagnosticat cu cancer, o pandemie tăcută care amenință fiecare familie. Aparatele care pot depista cancerul zac degeaba în aproape toate spitalele...
Transplantul hepatic este o procedură extrem de complexă, care necesită o compatibilitate perfectă între donator și receptor. Dr. Dragoș Romanescu, medic primar chirurgie generală la Spitalul ...
Bristol Myers Squibb sărbătorește 30 de ani de inovație în România, contribuind semnificativ la creșterea speranței de viață și la transformarea tratamentelor medicale. Într-un interviu...
Ne credem mai protejați ca niciodată, dar respirăm pericolul cu fiecare gură de aer. Poluarea și schimbările climatice ne îmbolnăvesc în tăcere, iar bolile respiratorii...
Într-un sistem sanitar copleșit de disfuncționalități, pacienții se confruntă cu întârzieri de luni de zile în diagnostic și tratament. De multe ori, chimioterapia esențială pentru salvar...
Prețurile mici ale medicamentelor din România, aflate la nivel minim în Europa, creează o serie de provocări pentru producători și sistemul de sănătate. Deși cheltuielile cu medicamentele...
Femeile pot să-și păstreze fertilitatea chiar și după 35 de ani prin congelarea ovocitelor, o soluție vitală pentru viitorul maternității. Cum se desfășoară...