Infecțiile cu coronavirus ar putea reizbucni într-un al doilea val, iar specialiștii spun că acesta ar putea fi chiar mai violent. Iată cum explică ei această teorie și care cred ei că ar fi efectul pe...
Infecţiile cu coronavirus ar putea reizbucni după renunţarea la izolarea socială, ameninţând să depăşească posibilităţile spitalelor, prin urmare ar putea fi necesară prelungirea sau reintroducerea restricţiilor în următorii doi ani, arată un model matematic al Şcolii de Sănătate Publică „T.H. Chan” din cadrul Universităţii Harvard, notează agerpres.ro. „Chiar şi în cazul unei aparente eliminări (...) monitorizarea trebuie continuată, deoarece recrudescenţa contaminării este posibilă chiar până în 2024”, apreciază cercetătorii într-un studiu publicat marţi în revista Science.
Marc Lipsitch, unul din conducătorii studiului de la Harvard, a declarat într-o teleconferinţă, că „predicţia unui sfârşit al pandemiei la vară (...) nu este în concordanţă cu ceea ce ştim”. Alături de coautorii articolului, el a insistat că nimeni nu cunoaşte răspunsurile la întrebări importante privind protecţia naturală: nu se ştie dacă pacienţii vindecaţi de COVID-19 devin complet imuni la coronavirus sau cât timp durează imunitatea. Testele care pot oferi indicii prin detectarea anticorpilor abia încep să apară pe piaţă, iar multe se dovedesc nefiabile.
Având în vedere incertitudinile, cercetătorii au modelat diferite estimări ale imunităţii, ale dispariţiei infectării în sezonul cald şi ale distanţării sociale pentru a face predicţii privind răspândirea coronavirusului pe viitor. Toate simulările - atât cele cu o singură perioadă de izolare socială, cât şi cu intervale intermitente de izolare - arată că după ridicarea restricţiilor va creşte din nou numărul de cazuri de contaminare.
Scenariul cel mai pesimist este cel în care distanţarea strictă, într-o etapă timpurie a epidemiei, nu este urmată de controale. În acest caz, ar urma un val foarte mare de îmbolnăviri la iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi în epidemia de gripă din 1918, când s-a infectat un sfert din populaţia mondială şi au murit 100 de milioane de oameni.
Modelul de la Harvard evidenţiază şi consecinţele izolării excesive. O perioadă de blocaj social şi economic de 20 de săptămâni ar reduce atât de eficient propagarea virusului încât nu s-ar crea practic nicio imunizare a populaţiei, iar asftel următorul vârf al epidemiei ar fi mai accentuat.
Cercetătorii indică modalităţi prin care sistemele de sănătate publică pot ameliora perspectivele: mai multe teste pentru diagnosticare, urmărirea riguroasă a contactelor, creşterea capacităţilor de terapie intensivă în spitale, tratamente eficiente pentru COVID-19 şi mai ales disponibilitatea unui vaccin împotriva coronavirusului.
Având în vedere importanţa impactului economic al distanţării sociale prelungite, studiul nu recomandă un scenariu sau altul, ci se limitează la avertismentul că o distanţare socială ineficientă sau pe o perioadă prea scurtă poate duce la suprasolicitarea catastrofală a asistenţei medicale.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Acest tratament anti-COVID poate avea efecte secundare importante.
Un studiu arată că femeile sunt cu aproape 50% mai expuse riscului de a suferi de long-COVID și explică de ce acest fenomen lovește mai ales femeile de peste 40 de ani.
