Coronavirusul ar putea ataca sistemul imunitar precum HIV: studii de laborator
Coronavirusul ar putea ataca sistemul imunitar precum HIV, prin țintirea celulelor protectoare, avertizează oamenii de știință. Studiile de laborator au indicat acest lucru, însă nu este clar pe deplin modul...
Coronavirusul care provoacă Covid-19 ar putea ucide celulele imune puternice care se presupune că ar trebui să ucidă virusul, au avertizat oamenii de știință. Descoperirea a fost făcută de o echipă de cercetători din Shanghai și New York care cred că Covid-19 ar putea ataca sistemul imunitar uman și provoca daune similare cu cele găsite la pacienții cu HIV, scriu cercetătorii în South China Morning Post.
Lu Lu, de la Universitatea Fudan din Shanghai, și Jang Shibo, de la New York Blood Center, au cercetat virusul viu, care este cunoscut oficial sub numele de Sars-CoV-2, pe linii de celule T limfocite cultivate în laborator. Limfocitele T, cunoscute și sub denumirea de celule T, joacă un rol important în identificarea și eliminarea invadatorilor externi din corp. Celulele fac acest lucru prin captarea unei celule infectate de un virus, fac o gaură în membrana acesteia și injectează substanțe chimice toxice în celulă. Aceste substanțe chimice ucid atât virusul, cât și celulele infectate și le rup în bucăți.
Spre surprinderea oamenilor de știință, celula T a devenit o pradă a coronavirusului în experimentul lor. Ei au descoperit o structură unică în proteina spike a virusului, care pare să fi declanșat fuziunea unui înveliș viral și a membranei celulare atunci când au intrat în contact. Genele virusului au intrat apoi în celula T și l-au luat ostatic, dezactivând funcția sa de a proteja organismul.
SARS, diferit de Covid-19
Cercetătorii au făcut același experiment cu virusul care provoacă sindromul respirator acut sever sau SARS, un alt coronavirus, și au descoperit că virusul SARS nu avea capacitatea de a infecta celulele T. Motivul, bănuiau ei, a fost lipsa unei funcții de fuziune a membranei. SARS, care a ucis sute de persoane în focarul din 2003, poate infecta celule care poartă o proteină receptor specifică cunoscută sub numele de ACE2, iar această proteină are o prezență extrem de scăzută în celulele T.
Cercetările ulterioare privind infecția cu coronavirus pe celulele T primare ar evoca „idei noi despre mecanismele patogene și intervențiile terapeutice”, au spus cercetătorii într-un document publicat în revista revizuită peer Cellular & Molecular Immunology săptămâna aceasta.
Un medic, care lucrează într-un spital public care tratează pacienții cu Covid-19 din Beijing, a declarat că descoperirea a adăugat o altă dovadă la o preocupare din ce în ce mai mare în cercurile medicale că coronavirusul s-ar putea comporta uneori ca unele dintre cele mai notorii virusuri care atacă direct umanul sistem imunitar.
În februarie, Chen Yongwen și colegii săi de la Institutul de Imunologie al PLA au lansat un raport clinic care avertizează că numărul de celule T ar putea scădea semnificativ la pacienții cu Covid-19, mai ales atunci când erau vârstnici sau aveau nevoie de tratament în unitățile de terapie intensivă. Cu cât numărul celulelor T este mai mic, cu atât este mai mare riscul de deces.
Coronavirus, întrebări fără răspuns
HIV se poate reproduce în celulele T și le poate transforma în fabrici pentru a genera mai multe copii pentru a infecta alte celule. Dar Lu și Jiang nu au observat nicio creștere a coronavirusului după ce au intrat în celulele T, ceea ce sugerează că virusul și celulele T ar putea ajunge să moară împreună.
Studiul naște câteva întrebări noi. De exemplu, coronavirusul poate exista săptămâni la unii pacienți fără a provoca simptome. Cum a interacționat cu celulele T la acești pacienți, a rămas neclar.
Unii pacienți critici au prezentat, de asemenea, furtuni de citokine, unde sistemul imunitar exagerează și atacă celulele sănătoase.
Dar de ce și cum declanșează coronavirusul afecțiunea, rămâne încă puțin înțeles.
Răsturnare de situație în medicina post-COVID. Scanările PET arată că oboseala cronică nu provine din inflamația creierului
Cum s-a răspândit COVID-19 prin coloana de aerisire a blocurilor vechi
De ce apar mereu noi variante COVID. Ce s-a aflat despre boală
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
COVID încă există! Care sunt simptomele în 2025 și cât timp durează. De ce ar fi bine să te testezi?
Noua tulpină COVID determină creșteri ale spitalizărilor. Se recomandă vaccinarea și purtarea măștii
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Originea COVID-19 rămâne un mister. Ce ascunde China? Ce s-a întâmplat, de fapt, în Wuhan
Originea pandemiei de COVID-19 rămâne un mister, deși au trecut deja cinci ani de la carantina care a marcat oraşul Wuhan.
Long-COVID, subdiagnosticat. Simptomele infecției pe termen lung, ignorate
Asta s-a aflat acum despre COVID. Persoanele infectate sunt afectate grav.
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
China neagă acuzația CIA cu privire la apariția COVID din laborator: E extrem de puţin probabil să fi existat o scurgere din laborator
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
EXCLUSIV Doina Pleșca: Există o mare problemă legată de vaccinare. Nu este obligatorie, dar trebuie să ne sporim spiritul civic și să prezentăm corect minusurile și plusurile fiecărui vaccin
COVID-19, în creștere. Jurma: Creștere de cel puțin 300% a cazurilor noi și a deceselor
Ce au găsit cercetătorii în sângele pacienților după COVID. Ce se întâmplă cu fierul din sânge
Suprafețele din lemn reduc transmiterea COVID. Au proprietăți antivirale naturale
Acest material ține COVID la distanță, potrivit medicilor. Are proprietăți antivirale naturale.
Ce trebuie să știe cei care au avut COVID. Pericolul ascuns care îi atacă
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
Creierul afectat de COVID-19. Trunchiul cerebral, cheia simptomelor pe termen lung
COVID-19, evoluție neașteptată
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
