Legat de coronavirusul din China și de riscul ca acesta să amenințe sănătatea populației la nivel internațional, OMS a calificat evaluarea anterioară – cea de „moderată" – ca fiind „o eroare de formulare".
Până luni (27 februarie 2020), Organizația Mondială a Sănătății anunțase că riscul ca acest coronavirus să se infecteze populația este „foarte înalt pentru China, înalt la nivel regional și moderat la nivel internațional".
„Este vorba de o eroare de formulare, pe care am corectat-o", a explicat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a organizației cu sediul la Geneva.
OMS a dat publicității șase rapoarte de situație de la începutul crizei. Începând cu al treilea raport, din 23 ianuarie, organizația a stabilit un nivel de risc.
În cel de-al șaselea raport al OMS difuzat luni dimineață, organizația și-a corectat analiza, asigurând că „evaluarea riscului (...) nu s-a schimbat (...):foarte înalt în China, înalt la nivel regional și înalt la nivel mondial". Această corecție nu schimbă faptul că OMS nu consideră că epidemia constituie „o urgență de sănătate publică și de interes internațional".
OMS nu a utilizat acest termen decât în cazurile rare de epidemii care necesită o reacție viguroasă la nivel mondial, precum gripa porcină H1N1 din 2009, virusul Zika din 2016 și febra Ebola, care a afectat o parte a Africii de Vest între 2014 și 2016 și Republica Democratică Congo din 2018.
Făcând parte din familia coronavirusurilor (precum SARS), virusul 2019-nCoV provoacă simptome gripale la persoanele contagiate, ce pot duce până la probleme respiratorii acute. Virusul a provocat deja moartea a cel puțin 81 de persoane, în timp ce alte 2.700 cazuri de îmbolnăvire au fost confirmate în China, de la apariția sa în decembrie înainte de a se răspândi până în Europa și America de Nord, notează Agerpres.
În timpul epidemiei SARS (2002-2003), OMS criticase aspru Beijingul pentru a fi întârziat declanșarea alertei și pentru a fi încercat să disimuleze amploarea epidemiei. La rândul său, OMS a fost amplu criticată în ultimii ani. Considerată prea alarmistă în timpul epidemiei virusului H1N1 din 2009, organizația a fost ulterior acuzată, în timpul focarului de Ebola din Africa de Vest (2014), că nu a evaluat dimensiunea crizei înainte ca aceasta să se amplifice.
