Prof univ dr Cristian Vlădescu, directorul general al Școlii Naționale de Sănătate Publică și Management Sanitar, a vorbit în cadrul dezbaterii "Pregătirea pentru valul doi începe acum!", partea a II-a,...
Prof univ dr Cristian Vlădescu spune că gripa constituie un pericol major asupra sănătății populației, și, în acest sens, vaccinarea gripală ar trebui luată în calcul de tot mai multe persoane, chiar și de către cele care se află în afara grupelor de risc și mai ales în contextul în care cele două epidemii s-ar putea suprapune.
"La momentul actual, probabil gripa este cel mai plauzibil agent infecțios care poate să producă victime. În 2018, în Italia, au fost cca 27 000 de decese din cauza gripei. Atunci când e vorba de o tulpină nouă, când nu sunt vaccinați suficient de mulți cetățeni, gripa, deși părem obișnuiți cu ea, poate să fie o afecțiune extrem de periculoasă, în special pentru anumite grupe de vârstă, anumite tipuri de patologii. În România, pentru gripă, chiar dacă este gratuit vaccinul pentru anumite categorii, sunt multe alte categorii care ar beneficia de accesul la un vaccin antigripal. Mai ales că aceste vaccinuri antigripale au o eficiență de doar 70%, cu cât vaccinezi mai multă lume, cu atât sunt șanse să ai rezultate mai bune în ceea ce privește pierderea stării de sănătate sau chiar a vieții", a explicat medicul.
Mai mult, medicul atrage atenția asupra faptului că nu poate fi crescută capacitatea de vaccinare subit, fiind nevoie de un plan de comandă în prealabil.
"Ar fi util să se vaccineze cât mai multă lume. Anul trecut a fost o situație paradoxală, pentru că mult mai multă lume, față de obicei, dorea să se vaccineze și nu erau vaccinuri. Vaccinurile nu sunt o marfă pe care o iei când dorești. Trebuie făcut un plan, o comandă anterioară, în care sunt detaliate, evident, prețul, condițiile, situația, și dacă sunt acceptate condițiile, probabil sunt livrate cantitățile solicitate", atrage atentia dr. Vlădescu.
Medicul a explicat care sunt diferențele și asemănările dintre sistemul medical din România și cel din Italia.
"Să lămurim ce înseamnă asemănător cu Italia, în ceea ce priveşte sistemul sanitar. Spre exemplu, România, Italia şi Grecia au cel mai mare consum de antibiotice raportat pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. De asemenea, România şi Italia au printre cele mai scăzute rate de vaccinare, cu vaccinurile obligatorii. Alte asemănări, sigur, suntem popoare latine, mai expansive. Sunt 1,5 milioane de români din Italia, aşa că poate şi ei seamănă cu noi. Mortalitatea în Italia, și la nivelul gripei, a avut o caracteristică locală, au fost mai multe studii la nivel european care au luat în calcul această situaţie aparte şi una dintre cauze a fost faptul că nu s-au vaccinat. Vorbim de cele 27.000 de decese de gripă, din 2017, 2018, 2019. Au şi mulţi vârstnici, peste 80 de ani.
Italia are un sistem sanitar în partea superioară, dacă ne uităm cum a fost ierarhizat și inclusiv din punct de vedere al resurselor alocate. Nu poți să te uiți la un sistem sanitar să spui că e performant sau nu, fără să te uiți la resurse. În ultimă instanţă, vorbim şi de banii investiţi, dar şi de numărul de doctori la suta de mii de locuitori, numărul de echipamelte, aparatură, consumul de medicamente. Noi, şi aici avem într-adevăr o situaţie aparte, deşi îmbunătăţită în ultimii 4-5 ani, avem cel mai mic procent din PIB consumat, între 5 şi 6 la sută, pentru sănătate. Bulgarii sunt peste noi, nu mai vorbim de unguri, polonezi. Suntem ultimii în Europa", a mai spus acesta.
Președintele CNAS, Adela Cojan, consideră că România se află, în acest moment, pe vârful primului val de COVID-19.
