Cum se transmite COVID-19 în autoturism
Modul în care sunt deschise ferestrele unui autoturism poate reducere riscul potențial de transmitere a COVID-19, într-o mașină în care se află șoferul și un...
Studiul (link direct studiu), realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Brown, a folosit modele computerizate pentru a simula fluxul de aer din interiorul unei mașini, cu diverse combinații, de la ferestre deschise sau închise. Simulările au arătat că deschiderea ferestrelor - cu cât sunt mai multe ferestre deschise, cu atât mai bine - au creat modele de flux de aer care au redus dramatic concentrația particulelor aeriene schimbate între un șofer și un singur pasager. Cercetătorii au descoperit că folosirea sistemului de ventilație al mașinii nu a avut același efect cal cel al geamurilor deschise.
Cum sunt așezați pasagerii și cum deschizi geamurile
„Conducerea mașinii cu ferestrele închise și cu aerul condiționat sau căldura pornită este cu siguranță cel mai prost scenariu, conform simulărilor noastre pe computer”, a spus Asimanshu Das, absolvent al Școlii de Inginerie Brown și co-autor al cercetării. „Cel mai bun scenariu pe care l-am găsit a fost să avem toate cele patru ferestre deschise, dar chiar și să avem una sau două deschise a fost mult mai bine decât să le avem pe toate închise”, a adăugat el.
Das a condus cercetarea împreună cu Varghese Mathai, fost cercetător postdoctoral la Brown, care este acum profesor asistent de fizică la Universitatea Amherst, din Massachusetts. Studiul este publicat în revista Science Advances (link direct studiu).
Cercetătorii subliniază că nu există nicio modalitate de a elimina complet riscul - și, desigur, îndrumările actuale de la Centrele SUA pentru Controlul Bolilor (CDC) remarcă faptul că amânarea călătoriei și statul acasă este cel mai bun mod de a proteja sănătatea personală și a comunității. Scopul studiului a fost pur și simplu de a studia modul în care modificările fluxului de aer din interiorul unei mașini postr agrava sau reduce riscul transmiterii agentului patogen.
Modelele de computer utilizate în studiu au simulat o mașină, bazată pe un Toyota Prius, cu două persoane în interior: un șofer și un pasager așezat pe bancheta din spate, pe partea opusă față de șofer. Cercetătorii au ales această amenajare a scaunelor, deoarece maximizează distanța fizică dintre cele două persoane (deși este mai mică decât cei 1,5 – 2 metri recomandați de CDC). Modelele au simulat fluxul de aer în jurul și în interiorul unei mașini care se mișcă cu 80 de kilometri pe oră, precum și mișcarea și concentrația aerosolilor provenind atât de la șofer, cât și de la pasager. Aerosolii sunt particule minuscule care pot rămâne în aer pentru perioade lungi de timp, ele fiind un mod în care virusul SARS-CoV-2 este transmis, în special în spații închise.
De ce e mai bine să deschizi geamurile
O parte din motivul pentru care deschiderea geamurilor este mai bună în a împiedica transmiterea virusului se datorează faptului că crește numărul de schimbări de aer pe oră (ACH; o măsură a volumului de aer adăugat sau eliminat dintr-un spațiu într-o oră) în interiorul mașinii, ceea ce ajută la reducerea concentrației globale a aerosolilor. Dar ACH a fost doar o parte a poveștii, spun cercetătorii. Studiul a arătat că diferite combinații de ferestre deschise au creat curenți de aer diferiți în interiorul mașinii, care ar putea crește sau reduce expunerea la aerosolii rămași.
Datorită modului în care se mișcă aerul în exteriorul mașinii, presiunea aerului în apropierea geamurilor din spate tinde să fie mai mare decât presiunea la geamurile din față. Drept urmare, aerul tinde să intre în mașină prin geamurile din spate și să iasă prin geamurile din față. Cu toate ferestrele deschise, această tendință creează două fluxuri de aer, mai mult sau mai puțin independente de ambele părți ale cabinei. Deoarece ocupanții din simulări stăteau pe părțile opuse ale cabinei, foarte puține particule ajung să fie transferate între cele două. Șoferul din acest scenariu are un risc ușor mai mare decât cel al pasagerului, deoarece fluxul mediu de aer din mașină merge din spate în față, dar ambii ocupanți un parte de un transfer de particule mai mic comparativ cu orice alt scenariu.
Cele mai bune scenarii
Simulările pentru scenarii în care unele, dar nu toate ferestrele sunt în coborâte, au dat rezultate posibil contraintuitive. De exemplu, ne-am putea aștepta ca deschiderea ferestrelor de lângă fiecare ocupant să fie cea mai simplă modalitate de a reduce expunerea. Simulările au constatat că, deși această configurație este mai bună decât cea în care nicio fereastră nu e deschisă, totuși prezintă un risc mai mare de expunere, în comparație cu închiderea ferestrei de lângă fiecare ocupant.
„Când geamurile de vizavi de ocupanți sunt deschise, obținem un flux de aer care intră în mașină în spatele șoferului, trece prin cabină prin spatele pasagerului și apoi iese pe fereastra din fața pasagerului”, a declarat Kenny Breuer, profesor de inginerie la Brown și un autor principal al cercetării. „Acest model ajută la reducerea contaminării încrucișate între șofer și pasager.”
Este important de menționat, spun cercetătorii, că modificarea fluxului de aer în mașină nu înlocuiește purtarea măștii de către ambii ocupanți. Și descoperirile se limitează la expunerea potențială la aerosoli persistenți, care pot conține agenți patogeni. Studiul nu a analizat modul în care se mișcă picăturile respiratorii mai mari sau riscul de a te infecta efectiv cu virusul.
-
Virusul care crește riscul de cancer colorectal09.04.2026, 20:04
-
-
-
Alexandru Rogobete, anunț pentru medicii rezidenți09.04.2026, 15:53
-
EXCLUSIV Greșeala mortală pe care o facem când suntem răciți. Adrian Marinescu: Le luăm ca pe bomboane
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
Scădere semnificativă a cazurilor noi de COVID-19 în România
COVID, impact asupra creierului. Reduce nivelul de cortizol
Acesta este efectul dramatic pe care COVID îl are asupra creierului. Efectele sunt iremediabile.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
EXCLUSIV COVID, infecție bianuală. Dr. Simin Aysel Florescu: Vom avea de două ori pe an. În sezonul rece, concomitent cu gripa
Medicii au explicat la ce să ne așteptăm în ceea ce privește boala COVID. Ce trebuie să știm despre infecția cu SARS-CoV2.
Structuri ciudate descoperite în sângele pacienților cu COVID
Studiu NIH: Testele de laborator, incerte pentru diagnosticul de long-COVID
Asta s-a aflat abia acum despre testele de diagnostic pentru COVID. Care a fost acuratețea lor.
ARN-ul autoamplificator, o nouă speranță pentru vaccinurile COVID-19 și tratamentele pentru cancer
Acest tratament reduce semnificativ inflamația din organism. Poate fi folosit în tratarea cancerului și a COVID.
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
China spune că laboratorul din Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
China afirmă că institutul Wuhan nu a fost implicat în crearea virusului COVID-19
FDA amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19
Agenţia americană pentru alimente şi medicamente amână o decizie cheie privind un vaccin anti-COVID-19.
Vaccinul COVID Moderna, testat cu placebo
Vaccinul COVID al Moderna intră într-un adevărat studiu cu placebo, sub presiunea lui Robert F. Kennedy Jr.
Vaccinul anti-COVID a scăzut incidența AVC-urilor și a infarctului
Ce se întâmplă în cazul persoanelor care s-au vaccinat anti-COVID. Care este rolul critic pe care vaccinul l-a avut.
COVID-19 revine în România. Medicii, semnal de alarmă
COVID, impact asupra creierului și după vindecare
COVID-19 a demonstrat că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală
COVID-19 este cea mai recentă epidemie care demonstrează că descoperirile biomedicale nu sunt suficiente pentru a elimina o boală.
Cum au fost afectați diabeticii de COVID. Ce s-a aflat abia acum
Persoanele diabetice care au avut COVID pot dezvolta sechele. Un studiu arată că aceste riscuri nu sunt doar reale, ci și mai accentuate în anumite categorii de indivizi.
S-au descoperit inflamaţii și umflături în creier la persoanele cu long-COVID
Un studiu australian a descoperit că pacienții cu long-COVID prezintă umflături ale creierului legate de probleme de memorie și concentrare.
Alertă COVID-19 în România. 4.846 de cazuri noi raportate într-o singură săptămână
COVID, asociat cu o boală autoimună dureroasă. Apare la peste un an de la infectare
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
EXCLUSIV Paxlovid: când apare în România, cine îl poate lua. Cum acționează nirmatrelvir și ritonavir, substanțele din Paxlovid. Rafila: S-a semnat contractul. Va fi disponibil la recomandarea medicului
Cazurile COVID-19, în creștere în Europa: Doar jumătate dintre țări au raportat decesele cauzate de COVID
Actualizare epidemiologică: cazurile COVID-19 în creștere în Europa.
