De ce simțim că nu mai avem timp. Despre cum ne afectează toată această rutină zilnică ne-a vorbit prof. Vlad Ciurea, reputat medic neurochirurg.
De ce simțim că nu mai avem timp. Simțul că nu mai avem timp poate fi rezultatul mai multor factori și experiențe individuale, și poate varia de la o persoană la alta. Avem prea multe activități și responsabilități în viața de zi cu zi, cum ar fi muncă, școală, grijă pentru familie și altele, iar asta s-ar putea să ne facă să ne simțim copleșiți de cantitatea de lucruri de făcut și din acest motiv simțim că timpul trece prea repede.
Stresul și anxietatea pot face ca timpul să pară că trece mai repede pentru că suntem preocupați cu grijile și cu gândurile despre viitor sau despre ceea ce avem de făcut.
Uneori, oamenii percep timpul ca trecând mai repede pe măsură ce îmbătrânesc, ceea ce poate fi legat de modul în care percepția timpului se schimbă odată cu vârsta.
Prof. univ. dr. Vlad Ciurea, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, a explicat în exclusivitate la DC MEDICAL cum ne afectează toată această rutină zilnică întregul creier.
”Am constatat că această viteză taie din activitatea noastră zilnic, ne fură din timp, suntem mereu pe fugă. Nu ne rămâne decât un singur lucru: să facem toate lucrurile pas cu pas și să luăm metoda ardelenească în care lucrurile sunt făcute așezat.
Acest creier uman trebuie să adapteze la tot ceea ce este în jur. Nu poate să fie mereu pe grabă, iar cuvintele TREBUIE sau ACUM trebuie scoase din vocabularul nostru pentru că nu duc la nimic bun, iar săracul nostru creier este suprasolicitat.
Îl îmbolnăvim foarte mult. Creierul are activitate electrică, se aprind niște luminițe de activitate, iar la un moment dat aceste luminițe cresc și nu mai reușesc să facă față. Se decompensează. Decompensarea cerebrală pe care o are creierul duce la epuizarea și apar nevrozele.
Acest sindrom care este în întreaga societate este burnoutul. Sunt persoane tinere, deștepte, care nu se mai adună, nu își găsesc cuvintele, le tremură mâinile, vor să spună cinci lucruri odată, izbucnesc în plâns. Totul este legat de suprasolicitare. Nu este o boală, este o suprasolicitare. Se cere prea mult de la angajații noștri.
Lăsați-l să facă una, să se concentreze și așa mai departe. Teoria este a priorității. În Germania se lucrează după elemente programate, clare, iar la noi se lucrează haotic”, a explicat prof. univ. dr. Vlad Ciurea, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, în exclusivitate pentru DC MEDICAL.
Burnoutul este o afecțiune mentală și emoțională care apare atunci când o persoană se confruntă cu un nivel ridicat de stres cronic, epuizare fizică și emoțională, și o scădere a interesului sau satisfacției față de munca sau activitățile pe care le desfășoară în mod obișnuit.
Este important de menționat că burnoutul nu este doar oboseală obișnuită sau stres trecător; este o condiție serioasă care poate afecta sănătatea mentală și fizică a unei persoane.
Burnoutul este adesea asociat cu locul de muncă, dar poate afecta și alte domenii ale vieții, cum ar fi relațiile personale sau activitățile de voluntariat.
Pentru a gestiona burnoutul, este important să se ia măsuri pentru a reduce stresul, să se stabilească limite clare la locul de muncă sau în viața personală, să se caute ajutor de la profesioniști în sănătate mentală și să se acorde atenție bunăstării fizice și mentale. Ignorarea burnoutului poate duce la probleme mai grave de sănătate mentală și fizică, de aceea este important să fie abordat și tratat în timp util.
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
