De ce sunt vaccinurile ARNm atât de eficiente contra variantei severe de COVID-19. STUDIU

Primele două vaccinuri create cu tehnologia ARNm - vaccinurile Pfizer/BioNTech și Moderna – contra COVID-19, sunt, fără îndoială, două dintre cele mai eficiente vaccinuri COVID dezvoltate până în prezent. În studiile clinice, ambele au dovedit o eficiență de peste 90% în prevenirea infecției simptomatice, depășind cu ușurință pragul de 50% stabilit de Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru ca vaccinurile COVID-19 să fie luate în considerare pentru autorizarea utilizării de urgență.

În timp ce infecțiile au crescut odată cu apariția variantelor Delta și Omicron, vaccinurile rămân destul de eficiente în prevenirea spitalizărilor și a deceselor la persoanele infectate, notează experții. Succesul noii tehnologii i-a determinat pe oamenii de știință să încerce să descopere de ce vaccinurile ARNm sunt atât de eficiente și dacă protecția pe care o oferă este probabil să reziste pe măsură ce apar noi variante de coronavirus.

Un nou studiu (link direct studiu) realizat de cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis și Spitalul de Cercetare pentru Copii St. Jude scoate în evidență calitatea răspunsului imun declanșat de vaccinurile ARNm. Studiul arată că vaccinul Pfizer activează puternic și persistent un fel de celulă imunitară ajutătoare care ajută celulele producătoare de anticorpi să creeze cantități mari de anticorpi din ce în ce mai puternici și, de asemenea, stimulează dezvoltarea unor tipuri de memorie imunitară.

Cunoscute sub numele de celule T helper foliculare, aceste celule durează până la șase luni după vaccinare, ajutând organismul să producă anticorpi din ce în ce mai buni. Odată ce celulele ajutătoare intră în declin, celulele producătoare de anticorpi cu viață lungă și celulele B de memorie ajută la protejarea împotriva bolii severe și a decesului, au spus cercetătorii.

Mai mult, multe dintre celulele T helper foliculare sunt activate de o parte a virusului care nu pare să preia mutații, chiar și în varianta Omicron foarte mutată. Descoperirile, publicate online pe 22 decembrie 2021, în revista Cell (link direct studiu), explică de ce vaccinul Pfizer provoacă niveluri atât de ridicate de anticorpi neutralizanți și sugerează că vaccinarea poate ajuta mulți oameni să continue să producă anticorpi puternici chiar dacă virusul se schimbă.

„Cu cât celulele T helper foliculare oferă mai mult ajutor, cu atât anticorpii sunt mai buni și cu atât este mai probabil să aveți un răspuns bun de memorie”, a spus autorul corespondent dr Philip Mudd, profesor asistent de medicină de urgență la Universitatea Washington.

„În acest studiu, am descoperit că aceste răspunsuri ale celulelor foliculare auxiliare T continuă să funcționeze. Mai mult decât atât, unele dintre ele răspund la o parte a proteinei spike a virusului care are foarte puține variații în ea. Cu variantele emergente, în special Delta și acum Omicron, am observat niște infecții noi, dar vaccinurile au rezistat foarte bine în ceea ce privește prevenirea bolilor severe și a decesului. Cred că acest răspuns puternic at de celulele T helper foliculare este o parte din motivul pentru care vaccinurile ARNm continuă să fie fii atât de protectoare.”

Primii anticorpi produși ca răspuns la o infecție sau vaccinare tind să nu fie foarte buni. Celulele B trebuie să treacă printr-un fel de tabără de pregătire în așa-numitele centre germinale din ganglionii limfatici înainte de a putea produce anticorpi cu adevărat puternici.

Celulele foliculare auxiliare T sunt sergenții ai acestor tabere de pregătire. Celulele ajutătoare oferă instrucțiuni celulelor producătoare de anticorpi cu privire la producerea de anticorpi din ce în ce mai puternici și le încurajează pe cele cu cei mai buni anticorpi să se înmulțească și, în unele cazuri, să se transforme în celule producătoare de anticorpi cu viață lungă sau celule B de memorie. Cu cât durează mai mult centrii germinativi, cu atât răspunsul anticorpilor este mai bun și mai puternic.

La începutul acestui an, dr. Ali Ellebedy, profesor asociat de patologie și imunologie, de medicină și de microbiologie moleculară la Universitatea Washington, a raportat că, la aproape patru luni după ce oamenii au făcut prima doză de vaccin Pfizer, încă mai aveau centre germinative în ganglionii lor limfatici care produceau celule imunitare îndreptate împotriva SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19.

În acest ultim studiu, Mudd și autorii corespondenți Ellebedy și Paul Thomas, de la St. Jude, și-au propus să înțeleagă rolul celulelor foliculare T helper în producerea unui răspuns atât de puternic al centrului germinal. 

Cercetătorii au recrutat 15 voluntari care au făcut fiecare câte două doze de vaccin Pfizer la trei săptămâni una de alta. Voluntarii au fost supuși unei proceduri de extragere a centrilor germinali din ganglionii lor limfatici la 21 de zile după prima doză, chiar înainte de a doua doză; apoi în zilele 28, 35, 60, 110 și 200 de zile după doza inițială. Niciunul dintre voluntari nu a fost infectat cu SARS-CoV-2 la începutul studiului. Cercetătorii au obținut celule T helper foliculare din ganglionii limfatici și le-au analizat.

Cercetătorii studiază acum ce se întâmplă după o doză de rapel și dacă modificările la celulele foliculare auxiliare T ar putea explica de ce persoanele cu sisteme imunitare compromise, cum ar fi cele cu infecție cu HIV, nu produc un răspuns puternic de anticorpi.