Donatoare de plasmă, explică toți pașii făcuți pentru salvarea altor vieți
O donatoare de plasmă a explicat pe rețelele de socialIzare toți pașii pe care i-a făcut pentru a dona plasma care poat salva vieți, în pandemia de COVID.
Infecțiile cu noul coronavirus continuă să genereze panică și dificultate în managerierea situației. Multe persoane se tem de infecție, altele, care au trecut prin boală, se întreabă în ce condiții ar putea dona plasmă.
O tânără care a trecut prin toți acești pași, de la infectare și până la vindecare și, apoi, donare de plasmă, a publicat pe contul ei de socializare tot ce trebuie făcut pentru a dona plasma care poate salva alte vieți, cu speranța că ar putea fi de ajutor cel puțin pentur cei indeciși, să ia decizia de a se prezenta la centurl de recoltare. Cum, însă, nformațiile care circulă sunt, de multe ori ocntradictorii, ea a decis să relateze pas cu pas tot ce a avut de făcut.
Astfel, dacă ați trecut prin boală și vă gândiți că puteți da o mână de ajutor pentru salvarea altor vieți, iată ce aveți de făcut și în ce condiții puteți dona plasmă.
„(...) am făcut o vizită la Centrul de recoltare, pentru o evaluare inițială.
Mi s-a spus clar: donarea prin plasmafereză se poate face doar după 28 zile de la testul pozitiv, 14 zile de la administrarea antibioticului și 7 zile de la încheierea CM (pt femei). Mi-au verificat venele si m-au programat pentru data de 16.11 la donare, cu rugămintea de a aduce rezultatul pozitiv al testului Covid si analizele care mi s-au făcut atunci când am fost depistată, analize care nu sunt neapărat obligatorii.
Pentru a putea dona e nevoie ori de test pozitiv, ori de test anticorpi.
De asemenea, mi s-a mai spus cu 2-3 zile înainte să nu mănânc gras și să nu consum alcool. Ce nu mi-au spus și e foarte important: consumul de lichide, trebuie să fie cât mai mare.
Bun, a venit și dimineața donării, nu știam dacă am voie să mănânc sau nu... i-am scris repede unei cunoștințe care lucrează acolo și mi-a dat acceptul. Da, trebuie să mâncăm ceva ușor înainte și, bineînțeles, să ne hidratăm”, relatează Ana Albu Zaharia.
În continuare, spune ea, după ce a ajuns la centrul de recoltare i s-a cerut să completeze un set de declarații, cum că își dă acordul, un mic istoric medical și câteva detalii despre infecția cu COVID-19.
„După aceea am intrat la doctorul care supraveghează centrul, care m-a întrebat cum mă simt, dacă mai am simptome, dacă mă doare ceva, doctor care mi-a dat acceptul pentru donare.
Ajunsă în sala donării, mi s-a luat din deget puțin sânge, pentru a vedea ce grupă de sânge am și probabil nivelul de Ca, pentru că ulterior mi-au dat să beau un pahar cu Ca, și mi-au luat tensiunea”, mai relatează ea.
Procedura se numește Plasmafereza
„Am mai așteptat cca 5 min, până au pregătit roboțelul... mi se uscase gură de frică deja... și m-au chemat să mă așez. M-am așezat, vena mi-au găsit o repede și au pornit aparatul.
În total se donează 600 ml, care se împart în 3, deci plasma donată ajunge la 3 bolnavi. După primii 100 ml aparatul se oprește, separă plasmă de restul sângelui pe care ți-l duce înapoi, prin același ac. De aceea trebuie să stai bine cu venele, pentru că o face cu o anumită presiune. După aceea o iar de la capăt și tot așa.
La mine a durat o oră jumate, a și durut puțin la început. Sângele meu a fost și foarte gros, pentru că nu mă hidratasem suficient. Când nu poate să scoată sângele din venă, roboțelul te atenționează că trebuie să masezi mingiuța că să pornești presiunea. Sper că am explicat cât de cât coerent. Tot din același ac, înainte trage asistenta și puțin sânge, care ajunge la București pentru analize, anticorpi etc... mi au spus că în 2 săptămâni au să mă sune să-mi spună cât de "bună" e plasmă mea....Și dacă e bună...mă mai așteaptă la donare. Dacă nu am anticorpi, oricum plasmă poate fi folosită, în alte afecțiuni”, mai spune ea.
De asemenea, completează ea, procedura poate fi oprită în orice moment, dacă ceva nu e în regulă.
-
-
-
-
-
Adevărul despre nevoia de a face curățenie01.05.2026, 18:57
Formele ușoare de COVID-19, impact asupra inimii
XEC, noua variantă COVID. Se răspândește rapid
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
Long COVID, impact asupra creierului. Crește riscul de boli neurodegenerative
EXCLUSIV COVID, gripa și virusul sincițial respirator: triplă agresiune. Pleșca: Prevenția înseamnă să ne întoarcem la recomandările din timpul pandemiei!
Profesorul universitar dr. Doina Anca Pleșca, medic primar Pediatrie, a vorbit despre tripla agresiune a virusurilor din acest sezon.
Jumătate dintre pacienții cu COVID-19 dezvoltă long-COVID
JN.1, noua tulpină COVID. Se răspândește rapid. Ce se știe despre aceasta
JN.1 este noua tulpină COVID care se răspândește rapid la nivel global. Ce se știe despre aceasta.
MIS-C, complicația pediatrică a COVID. Boala, confundată de sistemul imunitar al copiilor
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Ce se întâmplă dacă ai avut COVID. Legătura dură cu AVC și Parkinson
Impactul pe termen lung al COVID-19: Simptome persistente și efecte asupra calității vieții
Numărul cazurilor de COVID 19 scade, dar reinfectările continuă să crească. Ce trebuie să știi
Impactul COVID-19 asupra Europei. România și Bulgaria, țările cu cea mai ridicată mortalitate
COVID, impact grav asupra creierului
Lockdown-ul impus de COVID a accelerat îmbătrânirea creierului. Adolescenții, cei mai afectați
Long COVID persistă mult după vindecare. De ce se întâmplă lucrul acesta
EXCLUSIV Noua tulpină COVID, creștere semnificativă a numărului de cazuri. Prof. univ. dr. Carmen Dorobăț: Se aseamănă cu virozele respiratorii. Nu necesită tratament simptomatic
Noua tulpină COVID provoacă o creștere semnificativă a numărului de noi îmbolnăviri.
Sipavibart, medicamentul care previne COVID de la AstraZeneca, a primit o aprobare de la EMA
Cererea AstraZeneca pentru medicamentul de prevenire COVID primește o evaluare accelerată în UE.
Ai rămas fără miros după COVID? Cât timp poate persista problema
COVID, impact pe termen lung asupra sistemului imunitar. Schimbările sunt semnificative
EXCLUSIV Creierul, afectat dramatic de pandemia de COVID. Valentin-Veron Toma: Sunt mai multe forme de psihoză, de demență. E o accelerare a unor fenomene care păreau să fie într-un ritm mai lent
OMS a definit boala răspândită "prin aer", după confuzia din perioada COVID. Oamenii de știință spun că "ar fi putut să coste vieți"
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Casa Albă a publicat că originea COVID este un laborator și-l acuză pe Fauci
Site-ul Casei Albe susţine teoria conform căreia coronavirusul provine dintr-un laborator.
Moderna retrage aprobarea vaccinului combinat gripă - COVID
Moderna retrage cererea pentru vaccinul combinat antigripal COVID.
