Pandemia de COVID-19 rămâne doar un subiect tabu în China, la 5 ani de la anunțul primului deces legat de virus
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
O donatoare de plasmă a explicat pe rețelele de socialIzare toți pașii pe care i-a făcut pentru a dona plasma care poat salva vieți, în pandemia de COVID.
Infecțiile cu noul coronavirus continuă să genereze panică și dificultate în managerierea situației. Multe persoane se tem de infecție, altele, care au trecut prin boală, se întreabă în ce condiții ar putea dona plasmă.
O tânără care a trecut prin toți acești pași, de la infectare și până la vindecare și, apoi, donare de plasmă, a publicat pe contul ei de socializare tot ce trebuie făcut pentru a dona plasma care poate salva alte vieți, cu speranța că ar putea fi de ajutor cel puțin pentur cei indeciși, să ia decizia de a se prezenta la centurl de recoltare. Cum, însă, nformațiile care circulă sunt, de multe ori ocntradictorii, ea a decis să relateze pas cu pas tot ce a avut de făcut.
Astfel, dacă ați trecut prin boală și vă gândiți că puteți da o mână de ajutor pentru salvarea altor vieți, iată ce aveți de făcut și în ce condiții puteți dona plasmă.
„(...) am făcut o vizită la Centrul de recoltare, pentru o evaluare inițială.
Mi s-a spus clar: donarea prin plasmafereză se poate face doar după 28 zile de la testul pozitiv, 14 zile de la administrarea antibioticului și 7 zile de la încheierea CM (pt femei). Mi-au verificat venele si m-au programat pentru data de 16.11 la donare, cu rugămintea de a aduce rezultatul pozitiv al testului Covid si analizele care mi s-au făcut atunci când am fost depistată, analize care nu sunt neapărat obligatorii.
Pentru a putea dona e nevoie ori de test pozitiv, ori de test anticorpi.
De asemenea, mi s-a mai spus cu 2-3 zile înainte să nu mănânc gras și să nu consum alcool. Ce nu mi-au spus și e foarte important: consumul de lichide, trebuie să fie cât mai mare.
Bun, a venit și dimineața donării, nu știam dacă am voie să mănânc sau nu... i-am scris repede unei cunoștințe care lucrează acolo și mi-a dat acceptul. Da, trebuie să mâncăm ceva ușor înainte și, bineînțeles, să ne hidratăm”, relatează Ana Albu Zaharia.
În continuare, spune ea, după ce a ajuns la centrul de recoltare i s-a cerut să completeze un set de declarații, cum că își dă acordul, un mic istoric medical și câteva detalii despre infecția cu COVID-19.
„După aceea am intrat la doctorul care supraveghează centrul, care m-a întrebat cum mă simt, dacă mai am simptome, dacă mă doare ceva, doctor care mi-a dat acceptul pentru donare.
Ajunsă în sala donării, mi s-a luat din deget puțin sânge, pentru a vedea ce grupă de sânge am și probabil nivelul de Ca, pentru că ulterior mi-au dat să beau un pahar cu Ca, și mi-au luat tensiunea”, mai relatează ea.
„Am mai așteptat cca 5 min, până au pregătit roboțelul... mi se uscase gură de frică deja... și m-au chemat să mă așez. M-am așezat, vena mi-au găsit o repede și au pornit aparatul.
În total se donează 600 ml, care se împart în 3, deci plasma donată ajunge la 3 bolnavi. După primii 100 ml aparatul se oprește, separă plasmă de restul sângelui pe care ți-l duce înapoi, prin același ac. De aceea trebuie să stai bine cu venele, pentru că o face cu o anumită presiune. După aceea o iar de la capăt și tot așa.
La mine a durat o oră jumate, a și durut puțin la început. Sângele meu a fost și foarte gros, pentru că nu mă hidratasem suficient. Când nu poate să scoată sângele din venă, roboțelul te atenționează că trebuie să masezi mingiuța că să pornești presiunea. Sper că am explicat cât de cât coerent. Tot din același ac, înainte trage asistenta și puțin sânge, care ajunge la București pentru analize, anticorpi etc... mi au spus că în 2 săptămâni au să mă sune să-mi spună cât de "bună" e plasmă mea....Și dacă e bună...mă mai așteaptă la donare. Dacă nu am anticorpi, oricum plasmă poate fi folosită, în alte afecțiuni”, mai spune ea.
De asemenea, completează ea, procedura poate fi oprită în orice moment, dacă ceva nu e în regulă.
Pandemia rămâne un subiect tabu în China la cinci ani de la înregistrarea primului deces cunoscut legat de COVID-19.
Ce trebuie să știm despre varianta EG.5 a COVID-19. Ce este, care sunt simptomele și ce o diferențiază de restul variantelor COVID-19.
Cercetătorii spun adevărul despre măștile de protecție pe care le-am purtat în timpul pandemiei de COVID.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
XEC este noua variantă COVID care se răspândește rapid. A fost detectată în Germania, iar acum se răspândește rapid în Europa.
O greșeală pe care o facem când suntem răciți ne poate agrava situația. Mai mult, poate duce și la alte complicații, unele cu potențial mortal.
FDA aprobă, în sfârșit, vaccinul Novavax, dar doar pentru unii! Robert F. Kennedy Jr. trage un semnal de alarmă.
Explozie neașteptată a COVID-19 în România. Cazurile noi se dublează într-o săptămână, iar reinfecțiile alarmante iau amploare!
COVID mai are încă un efect negativ asupra sănătății. Infecția poate duce la hipertensiune arterială.
Merck și Ridgeback retrag cererea pentru medicamentul COVID în Uniunea Europeană.
China susţine că ipoteza scurgerii virusului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este "extrem de improbabilă".
După COVID, OMS și experții în sănătate au definit boala răspândită "prin aer".
Un caz rar al unui pacient infectat cu coronavirus timp de 613 zile a fost prezentat de cercetători.
Milioane de oameni cred că vaccinul COVID nu este un vaccin real. Care e adevărul, de fapt?
Lipsa mirosului este unul dintre efectele long-COVID. Milioane de astfel de cazuri sunt raportate în lume.
Medicii lansează un avertisment, deoarece noi variante ale COVID-19, FLiRT, FLuQE și LB.1, se răspândesc în lume.
Vaccinul anti-COVID produce efecte și după ani de zile. Ce s-a aflat abia acum.