Ministerul Sănătății și Institutul Aspen România, cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, au organizat ieri, 13 iunie, la Palatul Parlamentului, o dezbatere pe tema necesității dezvoltării de parteneriate și creării de sinergii între actorii cu responsabilități în domeniul sănătății digitale, în vederea accelerării implementării soluțiilor digitale și regândirii sistemelor de sănătate cu sprijinul noilor tehnologii digitale.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Săptămânii Sănătății Digitale, în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și a reunit cei mai importanți factori de decizie din mediul public, precum și reprezentanți ai sectorului privat, academic și non-guvernamental. Obiectivul principal al acestui program îl reprezintă extinderea sferei dezbaterilor privind politicile publice de sănătate și susţinerea unei reforme sustenabile a sectorului.
Acces limitat la serviciile medicale online
În cadrul dezbaterilor, specialiști din mai multe țări europene, printre care Germania, Portugalia și România, au atras atenția că digitalizarea sistemului medical, atât la nivel național, cât și integrat la nivelul Uniunii Europene, este vitală pentru ca pacienții să beneficieze oriunde și oricând de îngrijiri medicale de calitate. În acest moment, 18% din cetățenii Uniunii Europene primesc servicii medicale online, dar discrepanțele între țări sunt mari. Spre exemplu, în Estonia și Finlanda 50% dintre bolnavi au acces la acest tip de servicii, în timp ce în România doar 10%, iar în Malta 5%. Specialiștii și autoritățile din domeniu preconizează că până în 2025, 30% dintre cetățenii Uniunii Europene vor avea parte de servicii medicale on-line.
"Tehnologia e la viteză maximă, dar digitalizarea medicală a rămas mult în urmă, spun experții. În toată Europa, nu doar în România. Deci, e timpul să acționăm, e timpul să accelerăm, să lucrăm împreună. Și Ministerul Sănătății începe să accelereze ritmul in acest domeniu. De anul acesta statul a alocat bani pentru tratamentul personalizat, pe baza bio markerilor, iar de anul viitor sperăm să avem o Agenție Națională pentru Informatizarea Sanatatii și registre naționale pentru majoritatea bolilor," a declarat, Cristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
"Știu că suntem în întârziere din punctul de vedere al cetățenilor, al societății, al pacienților. Cetățenii sunt conștienți că există tehnologii care le-ar putea îmbunătății viața, dar care nu sunt la dispoziția lor. De aceea, noi aducem la aceeași masă puterea, opoziția, mediul privat și experții: pentru a găsi soluții. Polonia a dat greș când a implementat Agenția Digitală. În Cehia le-a ieșit din prima. Trebuie să învățăm de la ei, să nu repetăm greșelile, ci să copiem succesul. Trebuie să facem pași în față. Dacă vom reuși să construim un spital în parteneriat public-privat, să-l facem din start 100% digitalizat, nu vom mai munci de două ori după.", a declarat Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen din România, în încheierea evenimentului.
Bolile rare fac milioane de victime
La nivelul Uniunii Europene, 16 milioane de oameni suferă de boli rare și au nevoie de tratamente personalizate, iar 200 de mii de decese la nivelul Uniunii Europene sunt asociate cu reacțiile adverse la diverse tratamente. De aceea, Comisia Europeană, în perioada 2021-2027, va investi 100 de miliarde de euro în inovație și cercetare. Aici este inclusă și dezvoltarea digitalizării în sănătate, iar 9,5 miliarde de euro vor fi alocate exclusiv pentru transformarea digitală.
Rețetele digitale ar putea ajuta pacienții care călătoresc în interiorul Uniunii Europene să primească tratamentul potrivit în orice țară s-ar afla, iar Dosarul Electronic al Pacientului ar permite unui bolnav să primească rapid acces la îngrijirea de care are nevoie, ar reduce riscul de diagnosticare greșită, orice medic având la dispoziție istoricul medical al pacientului - de la rezultatele analizelor de sânge până la alergii. În aprilie 2019, a fost adoptată o declarație la nivel european prin care autoritățile europene s-au angajat ca până în 2022 să lege informațiile din dosarele medicale ale pacienților cu cele genetice. Dar, pentru a pune în practică aceste decizii, este necesar ca fiecare țară membră UE să își construiască baze de date naționale funcționale.
Concluziile obținute în urma dezbaterilor de la acest eveniment se vor transforma în recomandări pentru cei care au putere de decizie în domeniul medical și în cel al tehnologiei informației.
