Sorina Pintea a predat omologului finlandez ştafeta preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene pe sănătate. Ea a prezidat Reuniunea formală a miniștrilor Sănătății din cadrul UE.
Sorina Pintea a prezidat Reuniunea formală a miniștrilor Sănătății din cadrul consiliului UE, care a avut loc azi, la Luxemburg. Ea a predat conducerea UE pe sănătate Finlandei. Cu această ocazie, ministrul a vorbit depsre eforturile de a face progrese în ceea ce privește temele de impact și beneficii pentru starea de sănătate a pacienților din UE, scrie agerpres.ro.
"Toate priorităţile preşedinţiei române pe domeniul Sănătăţii au abordat subiecte de actualitate, cu scopul de a îmbunătăţi calitatea serviciilor şi a asistenţei medicale pentru pacienţi, peste tot în Uniunea Europeană", a spus ministrul Pintea, potrivit unui comunicat al MS.
Potrivit sursei citate, agenda de vineri a Consiliului de Sănătate a început cu adoptarea "Concluziilor privind combaterea rezistenţei la antimicrobiene", propuse de preşedinţia română şi unanim susţinute de miniştrii statelor membre.
"Preşedinţia României la Consiliul UE a organizat (1 martie 2019, Bucureşti) Conferinţa la nivel înalt cu titlul 'Paşii următori pentru a transforma UE într-o regiune de bune practici în combaterea rezistenţei la antimicrobiene prin abordarea O singură sănătate'. Pe baza rezultatelor Conferinţei a fost realizat documentul sinteză care a stat la baza elaborării acestor Concluzii ale Consiliului, având trei obiective-cheie: îmbunătăţirea măsurilor de prevenire şi control al infecţiilor şi optimizarea utilizării antibioticelor în sectoarele uman, animal şi de mediu, sub umbrela 'O singură sănătate'; întărirea dezvoltării şi implementării planurilor naţionale de acţiune; încurajarea solidarităţii între ţări prin activităţi comune de combatere a rezistenţei la antimicrobiene", se arată în comunicatul MS.
În plus, dezbaterile de pe parcursul Conferinţei şi de la nivelul Grupului de lucru al Consiliului au dus la adăugarea în aceste Concluzii a unor elemente importante legate de: încurajarea cercetării şi dezvoltării de noi antimicrobiene şi abordări alternative; sporirea conştientizării şi înţelegerii rezistenţei de către public, profesioniştii din domeniul medical, fermieri şi veterinari; supravegherea rezistenţei şi consumului de antimicrobiene atât în sectorul sănătăţii umane, cât şi în cel al sănătăţii animalelor; lărgirea bazei de dovezi referitoare la dezvoltarea şi răspândirea rezistenţei în mediu etc, mai scrie sursa citată.
Tot vineri, miniştrii Sănătăţii din UE au avut un schimb de opinii privind "Facilitarea investiţiilor pentru transformarea şi îmbunătăţirea sistemelor de sănătate". Cu această ocazie a fost subliniat faptul că fondurile UE reprezintă un instrument valoros şi o necesitate pentru dezvoltarea sistemelor de sănătate.
"Astăzi, preşedinţia română a informat Consiliul UE cu privire la situaţia actuală în ceea ce priveşte propunerea de Regulament pentru evaluarea tehnologiilor medicale. Eforturile României s-au concentrat asupra a două dintre principalele arii de colaborare la nivelul UE în acest domeniu, referitoare la consultările ştiinţifice comune şi la identificarea tehnologiilor medicale emergente, precum şi la cadrul general de sprijin", se mai arată în comunicat.
Ministrul Pintea a vorbit despre câteva dintre reuniunile organizate de preşedinţia română.
Pe lângă Reuniunea informală a miniştrilor Sănătăţii din statele membre ale UE la care au participat peste 140 de delegaţi, au mai fost organizate o serie de reuniuni şi conferinţe, printre care Conferinţa de nivel înalt privind combaterea rezistenţei antimicrobine (AMR), Atelierul de lucru privind îmbunătăţirea programelor de vaccinare şi creştere a acoperirii vaccinale în UE, Seminarul pe oncologie privind detectarea timpurie şi screening-ul de cancer, şi Reuniunea de nivel înalt privind sănătatea digitală (eHealth).
La finalul dezbaterilor, ministrul român al Sănătăţii a predat omologului finlandez ştafeta preşedinţiei la Consiliul Uniunii Europene și a urat succes președinție finlandeze.
Iată lista serviciilor medicale gratuite de care beneficiază românii care nu plătesc asigurare de sănătate la stat.
CNAS, schimbare importantă de la 1 martie.
Începând cu 1 aprilie medicii de familie pot acorda mai multe mai multe servicii la domiciliile pacienților.
Cât costă o asigurare de sănătate la stat și cât costă o asigurare de sănătate privată, în România, în 2023.
Care sunt serviciile medicale de care vor putea beneficia persoanele fără asigurare medicală, în ce condiții și care e diferența dintre asigurați și neasigurați.
Colegiul Medicilor Stomatologi spune că dintr-un total de aproximativ 25.000 de medici, doar 5.976 au contracte cu CNAS.
