Un Proiect de lege care a fost aprobat deja de Senat și are aviz favorabil de la comisiile de specialitate din Camera Deputaților, urmând a fi votat în plen, prevede extinderea categoriilor de persoane...
Un Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru completarea Legii privind drepturile pacientului nr.46/2003, care urmează a fi votat în plenul Camerei Deputaților (CD), după ce a fost aprobat de Senat și avizat favorabil (cu unele amendamente) de toate comisiile de specialitate vizate din CD, prevede ca mai multe persoane să beneficieze de servicii medicale gratuite și de scutirea de la coplată în sănătate.
În motivația proiectului, autorii notează că, există categorii întregi de persoane care nu au acces la servicii medicale din varii motive. Una este compusă, după cum arată raportul „ Statelessness in EU"din 2016 al Comisiei Europene, din apatrizi și din cei care nu au documente de identitate, „o anomalie legală care poate împiedica persoanele afectate să își exercite drepturile (...) Ca urmare a statutului legal incert, aceste persoane sunt adesea expuse marginalizării și dicriminării de durată, fiind confruntate cu dificultăți precum imposibilitatea dxe a primi asistență medicală, de a se înscrie în programe educaționale, de a dobândi orice proprietate sau un loc de muncă, de a se căsători sau a-și deschide un cont bancar".
La aceasta situație, autorii proiectului au arătat în Motivație că, din datele UNICEF, la categoria persoanelor care nu au acces la servicii medicale se adaugă circa 700.000 de copii cu vârste între 0 și 5 ani din spațiul ex-sovietic (Europa de Est și Asia Centrală) care nu au certificat de naștere, care provin din familii sărace și, mare parte, sunt de etnie romă.
Principalul motiv care blochează accesul acestor persoane la serviciile de sănătate, în România, ca și în alte state europene, este faptul că acestea sunt condiționate de identitatea beneficiarului. Persoanele care nu au acte de identitate sau Cod Numeric Personal (CNP) nu există din punct de vedere legal, așadar nu pot beneficia de drepturile conferite prin legile unui stat.
„În România există zeci de mii de persoane care ajung la vârsta maturității fără niciun document de identitate. În 2016, date ale Ministerului de Interne estimau numărul persoanelor fără acte de identitate la peste 160.000", arată autorii proiectului.
Chiar dacă aceste persoane pot apela la serviciile medicale de urgență, mai departe de ușa camerei de gardă însă, accesul la îngrijire medicală le este limitat și ei nu pot beneficia de prevederile Legii pacientului nr. 46/2003, spre exemplu. Mai mult, îngrijirile medicale acordate acestor persoane aduc adesea pagube însemnate spitalelor, pentru că nu se pot deconta serviciile medicale prestate pentru ele de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
„Alteori, îngrijirea medicală le este refuzată din aceste rațiuni", notează autorii.
Deși teoretic, în România, copiii au acces gratuit la toate serviciile de sănătate până la 18 ani, fără plata contribuției la asigurările de sănătate, practic ei nu pot beneficia de acestea dacă nu au acte de identitate.
Autorii proiectului notează, în argumentație, și că una dintre măsurile care ar putea reduce numărul acestor copii ar fi plasarea, în spitale, a unor servicii de stare civilă, care ar asigura faptul că la externare toți copilașii născuți în respectiva unitate medicală sunt înregistrați în sistem.
Apoi, proiectul vrea și scutirea copiilor de până la 18 ani de la orice fel de coplată, la fel și a pensionarilor cu venituri de până la 900 de lei inclusiv; a persoanelor cu handicap; a femeilor însărcinate și lăuzelor pentru servicii medicale de evoluție a sarcinii, iar cele fără venituri – pentru toate servicii; a persoanelor care sunt victime ale traficului de persoane; a bolnavilor cu afecțiuni cronice incluși în programele națională de sănătate publică stabilite de Ministerul Sănătății și a persoanelor arestate sau deținute (dacă nu au venituri din muncă, pensie sau alte surse). Toate acestea sunt valabile chiar și în situația în care respectivele persoane nu sunt încrise în registrele de stare civilă și nu dețin un CNP.
Persoanele fără documente care solicită servicii medicale de la un spital, spre exemplu, vor declara pe propria răspundere că nu sunt înregistrate în registrele de stare civilă, cu excepția copiilor de până la 14 ani şi a persoanelor cu handicap, pentru care declaraţia se formulează de către persoanele care le însoţesc la furnizorul de servicii medicale.
Dacă o persoană dă declarație în fals, asta „constituie infracțiune de fals privind identitatea" și se pedepsește conform prevederilor Codului penal.
În toate aceste cazuri, când persoanele fără documente solicită asistență medicală fără plata contribuției, personalul unităților medicale va anunța „DE ÎNDATĂ" organele de poliție și de stare civilă din raza teritorială a furnizorului de servicii medicale, pentru a demera procedurile de identificare și înscriere a acestor persoane în registrele de stare civilă, conform legii.
Procedura de cooperare instituțională între organele de poliție, serviciile de asistență socială și unitățile medicale va fi stabilită prin protocol de către CNAS în termen de 90 dxe zile de la publicarea Legii, și ea va reglementa „mecanismele care să asigure efciciența cooperăriiinstituționale", se arată în proiect și în motivația acestuia.
Banii pentru aceste servicii medicale vor fi decontați de unităile medicale din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) în baza contractelor încheiate de case cu furnizorii de servicii medicale.
Și, foarte important:
„Niciunui pacient nu i se va refuza dreptul la îngrijiri medicale din cauza neînregistrării naşterii sale în actele de stare civilă", prevede clar proiectul de lege.
Cum să ne alegem asiguratorul medical privat. Ce trebuie să știm despre aceste opțiuni medicale.
Ce decizie a luat CNAS, în premieră pentru România.
Premierul Marcel Ciolacu a numit un nou șef la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
