Cătălina Poiană ne-a oferit informația care ar trebui să ne îngrijoreze. Ce au descoperit medicii la pacienții examinați la Malul Mării.
În perioada 14-19 august 2023, UMF "Carol Davila" a derulat o campanie de screening, "Asumă-ţi să fii sănătos!"
4.757 de pacienți au luat parte la consultațiile medicale gratuite, în domeniile dermatologiei, endocrinologiei şi pediatriei, realizate de către cei 36 de medici rezidenţi şi specialişti de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti.
Toți cei care au dorit să beneficieze de un consult medical gratuit i-au putut întâlni pe medicii voluntari aflați în puncte special amenajate pe plajă (corturi puse la dispoziție de către Ministerul Apărării Naționale) în stațiunile : Costinești, Neptun, Olimp, Saturn, Mangalia.
Invitată la interviurile DC Medical, Cătălina Poiană ne-a vorbit despre cifrele îngrijorătoare pe care le-au obținut în urma acestei campanii și a oferit o informație care ar trebui să ne pună atât pe noi, ca pacienți, cât și autoritățile pe gânduri.
"Probabil că pacienții care ni s-au adresat pentru consultații se știau cu ceva probleme, pentru că altfel nu se explică cifrele foarte, să zic așa sugestive pe care le-am decelat.
Deci s-au prezentat peste 1600 de pacienți pentru screening metabolic și peste 1000 de pacienți pentru sceening de osteoporoză, din totalul de 4700 de consultații care s-au făcut pe toate specialitățile.
În ceea ce privește rezultatele, cam o treime din pacienții pe care i-am văzut erau supraponderali, deci aveau un indice de masă corporală undeva între 25 și 30 și un procent de aproape 37% obezitate, dintre care aproape 9% obezitate de grad 1, adică cu un indice de masă corporală peste 35kg/m² ceea ce înseamnă niște cifre de drept îngrijorătoare", a declarat Cătălina Poiană, în exclusivitate pentru DC Medical.
"Știți, cifrele la nivel mondial în privința obezității trebuie să ne pună foarte serios pe gânduri. Și cel mai recent atlas de obezitate - atlasul mondial de obezitate, publicat în anul 2023 - vine cu niște cifre care într-adevăr trebuie să pună sistemul de sănătate în alertă, pentru că undeva un sfert din populația globului se estimează ca în anul 2035 să aibă obezitate și peste 50% din populația globului să fie supraponderală.
Și pentru noi, pentru România, cifrele, surprinzător, sunt mult mai mari decât cifrele pe care le preconiza atlasul din 2022.
Și dacă acum avem prevalența obezității în populația adultă, undeva la un procent de 22-24% se preconiza anul trecut că în 2030 prevalența va atinge la adult cifre de undeva la 28%.
Ei, anul acesta, cifrele care se preconizează pentru anul 2035 sunt o prevalență de 35% din populația adultă.
Și poate cel mai îngrijorător aspect este ritmul de creștere anuală a obezității la copil, care este de 5,6% undeva în anul 2035, ceea ce înseamnă una dintre cele mai mari creșteri din întreaga Europă a riscului de obezitate", ne-a mai spus medicul Cătălina Poiană, prorectorul UMF "Carol Davila" din București.
Previziunile privind creșterea obezității pot depinde de mai mulți factori, cum ar fi schimbările în stilul de viață, tendințele alimentare, politicile de sănătate publică și alți factori socio-economici.
Obezitatea a fost în creștere la nivel global, iar organizații precum Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au emis avertismente cu privire la impactul negativ al obezității asupra sănătății și au făcut apel la acțiuni pentru a reduce prevalența acesteia.
Obezitatea este o afecțiune complexă caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime în corp, care poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății fizice și psihologice a persoanelor afectate.
Obezitatea are implicații profunde asupra sistemelor de sănătate și economiilor globale, subliniind importanța educației nutriționale, promovării stilurilor de viață active și implementării politici de sănătate publică pentru a aborda această problemă de sănătate publică.
Termenii "obezitate" și "supraponderalitate" se referă amândoi la acumularea excesivă de grăsime în corp, dar există o diferență semnificativă între aceștia în ceea ce privește nivelul de exces ponderal. Iată diferențele cheie:
Supraponderalitate:
Supraponderalitatea se referă la o stare în care o persoană are o greutate corporală mai mare decât cea considerată sănătoasă pentru înălțimea și structura sa corporală, dar această creștere în greutate nu atinge nivelul de obezitate.
În general, se măsoară prin Indicele de Masă Corporală (IMC), care este calculat împărțind greutatea în kilograme la pătratul înălțimii în metri. Un IMC între 25 și 29,9 este considerat supraponderal.
Obezitate:
Obezitatea reprezintă un stadiu mai avansat de acumulare a grăsimii corporale, în comparație cu supraponderalitatea. O persoană obeză are o cantitate semnificativ mai mare de grăsime corporală, care poate avea implicații asupra sănătății.
Obezitatea este adesea clasificată în categorii, precum obezitatea de gradul I (IMC între 30 și 34,9), obezitatea de gradul II (IMC între 35 și 39,9) și obezitatea de gradul III (IMC de 40 sau mai mare), cunoscută și sub denumirea de obezitate morbidă sau severă.
În esență, supraponderalitatea este o stare în care greutatea unei persoane depășește nivelul sănătos, în timp ce obezitatea indică o acumulare mai semnificativă de grăsime corporală care poate avea implicații grave asupra sănătății. Este important să se ia în considerare faptul că IMC este o măsură simplificată și nu ia în considerare toate aspectele individuale ale compoziției corporale și sănătății.
Acesta este tratamentul care elimină cancerul. Funcționează în cazul fiecărui pacient și este folosit și în România.
