Dacă mâine s-ar introduce educația pentru sănătate în școli, n-ar avea cine s-o predea. Între lipsa de cadre și fonduri nefolosite, viitorul sănătos al copiilor depinde de decizii amânate și soluții simple...
Într-un context în care sănătatea publică și educația sunt tot mai des invocate în discursurile oficiale, o întrebare rămâne fără răspuns: dacă Ministerul Educației ar decide mâine să introducă o disciplină obligatorie de educație pentru sănătate în clasele mici, cine ar putea susține efectiv aceste ore?
"Dacă, să zicem, mâine Ministerul Educației ar decide să includă în programă această componentă – pentru că, într-adevăr, lipsa spațiului în programă este una dintre problemele principale – se ridică imediat întrebarea: cine va preda aceste ore? Vorbim despre clasele mici.
Dacă ne gândim la succesul campaniilor derulate de ONG-uri în anii '90, în lupta cu HIV-SIDA, vedem că acei copii mergeau acasă și le spuneau părinților: "Ai grijă, nu da noroc cu altul, spală-te pe mâini". Ei diseminau informația în comunitate.
Așadar, dacă astăzi ar fi aprobată o astfel de programă școlară, cine ar putea susține efectiv orele?", a spus jurnalistul Val Vâlcu.
Directorul general al Bristol Myers Squibb România, Cătălin Radu, aduce în discuție o soluție simplă și practică: implicarea tinerilor în formare.
"Educația ajută. E nevoie de educație. Pot doar să speculez. Poate ar putea fi tineri studenți, medici, farmaciști. Nivelul de educație necesar pentru conștientizarea unor pași de bază nu presupune o pregătire medicală completă. Se poate începe cu jumătate de an mai devreme, poate chiar în cadrul unui fel de rezidențiat.
Putem avea rezidenți care să susțină aceste ore un trimestru sau un semestru. Uitați-vă câte poticneli și câte dificultăți avem acum doar în alocarea rezidenților de farmacie – cât timp se pierde până se decide unde vor merge.
Poate nici nu avem nevoie neapărat de viitori medici sau farmaciști. Poate e suficient un viitor asistent medical sau specialiști cu studii postliceale, care pot merge în școli și face acest tip de educație.
Un copil din grădiniță, din clasele I-IV sau V-VIII, nu are nevoie de știință de vârf, ci de informații exprimate într-un mod prietenos și util.
Programul nostru este gândit pentru publicul larg, "ascultătorul laic", care înțelege din mesaje simple că, dacă e atent la o anumită tuse, ar putea avea o șansă reală de salvare", a explicat Cătălin Radu, directorul general al Bristol Myers Squibb România, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Educația pentru sănătate în școli, esențială. Cătălin Radu (Bristol Myers Squibb): Este viitorul acestei țări. Semn de responsabilitate - FOTO: Freepik@oksix
Un alt exemplu oferit de Radu este programul unităților mobile de donare de sânge – un succes parțial care suferă, însă, din lipsă de organizare.
"La fel, în cazul unităților mobile de donare de sânge – un program emblematic. Am câștigat multă vizibilitate, și este probabil cel mai frumos lucru pe care îl puteam face: să contribuim la rezolvarea unei drame, lipsa sângelui.
La fel cu cardiomiopatia. Ne-au fost alături sportivi olimpici, performeri care, din păcate, au murit pe teren. Sunt lucruri extrem de importante, și ne bucurăm că putem contribui. Înseamnă educație. Sunt lucruri simple care pot fi făcute.
Am vorbit despre fondurile europene și PNRR. Avem bani, am returnat bani, dar câte lucruri s-ar putea face! Unități mobile de donare de sânge – în București, de exemplu, e mereu coadă la centru. Nu mai donez pentru că nu există program seara sau în weekend.
Se pot face lucruri. Nu toată lumea vrea o zi liberă ca recompensă, unii ar prefera să meargă când pot, la alegere. De ce nu organizăm fluxul astfel încât să se poată dona și sâmbăta sau duminica?
Și tot pe fonduri europene sau PNRR s-ar putea achiziționa unități mobile de testare și diagnostic pentru screeninguri – de exemplu, pentru cancerul colorectal. Ținta este clară: populația 50+.
De ce nu luăm 2, 3, 5 astfel de unități mobile în fiecare centru universitar, operate de medici rezidenți în ultimul an? Nu e nevoie de o calificare înaltă pentru că nu pun diagnostic, nu prescriu. Ei doar testează. Sunt, practic, medici deja formați.
Mai sunt multe de făcut în următorii 30 de ani. Repet: s-au făcut progrese extraordinare, dar să nu ne păcălim singuri. Fără bani nu se poate. Iar ambiția de a oferi, atât pentru sănătate, cât și pentru educație, o finanțare adecvată – raportată, de exemplu, la media Uniunii Europene – trebuie să fie un obiectiv susținut transpartinic.
Este viitorul acestei țări. Este un semn de responsabilitate, pe care trebuie să-l avem ca cetățeni, ca votanți, ca oameni care speră într-o Românie mai bună", a explicat Cătălin Radu, directorul general al Bristol Myers Squibb România, în exclusivitate la DC Medical și DC News.
Vezi mai multe în VIDEO:
Tratamentul care înlocuiește terapiile toxice împotriva cancerului. Are precizie de milimetru.
Accesul inegal la servicii medicale pune în pericol sănătatea românilor și exercitarea democratică.
Ce nu ți-a spus nimeni despre biopsia clasică. Adevărul care te va surprinde.
Medicina regenerativă revoluționează tratamentele moderne prin puterea oxigenului, de la vindecarea celulelor la reducerea inflamațiilor.
