Obezitatea în România. Între pastila "minune" de pe Internet și diagnosticul pus în 15 minute

Obezitatea trece printr-o schimbare majoră de paradigmă în România. Considerată mult timp doar o problemă estetică sau un factor de risc, această afecțiune este recunoscută acum ca o boală cronică în sine.

Cu toate acestea, sistemul medical și societatea se confruntă cu provocări majore: lipsa ghidurilor naționale, explozia produselor contrafăcute pe internet și o percepție culturală deformată asupra greutății corporale.

Cele trei bariere în diagnosticarea și tratarea pacienților

Medicii semnalează o diferență uriașă între numărul real de români care suferă de această afecțiune și numărul celor care primesc un diagnostic oficial. Viviana Elian, conferenţiar la UMF "Carol Davila", identifică trei direcții critice unde sunt necesare îmbunătățiri urgente: formarea universitară, ghidurile clinice și timpul alocat consultațiilor.

"Există o discrepanță foarte mare între datele din screeninguri și numărul pacienților diagnosticați oficial. În primul rând, este necesară formarea medicilor în abordarea obezității ca boală de sine stătătoare, cu mecanisme proprii și complicații specifice. Consider oportună introducerea unor module educaționale dedicate în facultăți.

În al doilea rând, România nu dispune în prezent de un ghid național de management al obezității. Trebuie să dezvoltăm acest document și protocoale clare de prescriere.

În al treilea rând, cele 15 minute alocate unei consultații obișnuite sunt insuficiente pentru a explica modificările de stil de viață și pentru a implementa un plan terapeutic complet", a spus Viviana Elian, conferenţiar la UMF "Carol Davila", în cadrul Aspen Healthcare Summit.

Iluzia accesibilității și pericolul pieței negre de pe internet

Apariția noilor generații de tratamente inovatoare a propulsat obezitatea în centrul dezbaterilor publice. Deși România importă rapid aceste medicamente, costurile mari le fac greu accesibile pentru o parte însemnată a populației. Această barieră financiară, combinată cu o cerere uriașă, alimentează o piață periculoasă a medicamentelor false.

Conf. univ. dr. Răzvan Prisada, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), avertizează asupra riscurilor pe termen mediu, mai ales în contextul apariției viitoarelor variante generice ieftine.

"Trebuie să facem o distincție între disponibilitate și accesibilitate. România beneficiază de un acces relativ rapid la aceste produse, comparativ cu alte state europene, deci disponibilitatea nu este o problemă. În schimb, accesibilitatea este diferită din cauza costurilor importante.

Un risc pe termen mediu este legat de expirarea brevetelor pentru primele generații de medicamente. În următorii ani vor apărea variante generice pe piața internațională, care vor fi achiziționate inclusiv prin internet.

Până acum ne-am confruntat cu un fenomen îngrijorător: falsificarea medicamentelor din această categorie, pe fondul cererii uriașe și a prețurilor ridicate. Pe măsură ce vor apărea medicamente generice produse legal în regiuni precum Asia de Sud-Est, este posibil să asistăm la un fenomen diferit: produse autentice, mult mai ieftine și mai ușor accesibile direct pe internet", a explicat conf. univ. dr. Răzvan Prisada, preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).

Terapia medicală nu trebuie să devină o modă de sezon

Facilitarea accesului la medicamente ascunde și capcana utilizării lor fără o recomandare medicală reală, în special în rândul tinerilor. Tendința de a înlocui un stil de viață sănătos cu o pastilă sau o injecție "minune" riscă să compromită eforturile de prevenție.

"Există riscul ca aceste medicamente să fie folosite de persoane fără indicație medicală reală, mai ales de către tineri și adolescenți. Când accesul devine prea facil, va fi tot mai dificil să promovăm mesajele legate de alimentația sănătoasă, activitatea fizică și prevenție.

Oamenii vor avea percepția că o problemă complexă se rezolvă simplu, cu un medicament. Aceste tratamente reprezintă un progres major, dar utilizarea lor trebuie să fie responsabilă. Nu ar trebui să transformăm aceste terapii într-o modă", a mai transmis dr. Răzvan Prisada, preşedinte ANMDMR.

Importanța traseului integrat și a rețelei medicale

În prezent, în România funcționează un singur Centru Integrat de Management al Obezității, localizat la Timișoara. Profesorul Daniel Florin Lighezan, de la UMF "Victor Babeş", subliniază că succesul tratamentului depinde de o colaborare strânsă între specialiști, dar și de implicarea directă a medicilor de familie și a celor de medicina muncii, care reprezintă primele filtre de depistare.

"Estimările arată că până în anul 2032 vor exista aproximativ 15–16 molecule disponibile în această clasă terapeutică. În acest context, expertiza unui centru dedicat devine extrem de valoroasă pentru a adapta tratamentul în funcție de comorbidități.

Pacientul cu obezitate prezintă, de regulă, și alte afecțiuni: diabet, hipertensiune sau boli cardiovasculare. De aceea, colaborarea interdisciplinară este esențială. Totodată, aceste centre trebuie integrate într-o rețea mai largă. Medicina de familie și medicina muncii sunt principalele motoare care pot identifica precoce pacienții și îi pot direcționa corect către centrele specializate", a subliniat prof. Daniel Florin Lighezan, UMF "Victor Babeş", în cadrul Aspen Healthcare Summit.

Mitul românilor supli și capcana autoînvinovățirii

Deși statisticile plasează o mare parte din populație în zona supraponderală sau a obezității, percepția colectivă rămâne una optimistă și deformată. Toleranța culturală și prejudecata că greutatea este doar o alegere personală blochează adesea adresarea la medic. Informațiile false din mediul online amplifică această problemă, iar pacienții rămân fără repere corecte.

Attila Fejer, Cluster Manager pentru România, Bulgaria și Regiunea Adriatică în cadrul Eli Lilly and Company, evidențiază discrepanța dintre realitatea medicală și mentalitatea colectivă.

"Conform Atlasului Mondial al Obezității, aproximativ șapte din zece persoane din România au probleme de greutate: patru trăiesc cu obezitate, iar trei sunt supraponderale. Cu toate acestea, percepția generală este că românii sunt mai supli decât alți europeni. Expresii tradiționale precum «gras și sănătos» reflectă o toleranță culturală față de excesul ponderal.

În plus, opt din zece români afirmă că obezitatea este o alegere personală. Această viziune transferă întreaga responsabilitate asupra individului, transformă o boală în vinovăție personală și blochează dialogul medical. Este excelent că noile terapii au adus subiectul în prim-plan, dar din păcate, multe informații din mediul online provin din surse neavizate. Trebuie să contracarăm activ mesajele de pe rețelele sociale prin furnizarea unor informații corecte, validate științific și ușor de înțeles", a spus Attila Fejer, Eli Lilly and Company, în cadrul Aspen Healthcare Summit.