Schimbare majoră pentru pacienți. Radu Gănescu propune pachete medicale integrate, de la prevenție la monitorizare, și explică impactul real al digitalizării în sistemul public.
Succesul pe termen lung al sistemului medical românesc depinde direct de capacitatea autorităților și a specialiștilor de a colabora. Datele colectate corect, unificarea specialităților medicale și abordarea integrată a pacienților reprezintă pilonii unei reforme profunde. La Aspen HealthCare Summit, lideri din domeniu și experți au analizat provocările actuale și au oferit soluții pentru următorul deceniu.
Fragmentarea actuală din sistemul de sănătate reduce eficiența actului medical și transformă traseul pacientului într-un labirint. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), subiază importanța unei schimbări radicale de paradigmă prin intermediul tehnologiei.
"Și eu cred că toți ar trebui să colaborăm și să lucrăm pentru o astfel de schimbare de sistem. Dar mai cred un lucru: cred că, prin acest sistem digitalizat și prin colectarea acestor date, se vor uni specialitățile. Mă refer, de exemplu, la farmacist și la medicul care tratează pacientul în spital.
Acum, fiecare este în "silozul" lui, din punctul meu de vedere. Nu există suficientă colaborare, nu vorbim de echipe multidisciplinare, dar, din păcate, acestea există doar în câteva unități medicale, nu peste tot. Eu sper ca acest sistem să îi aducă pe toți împreună și, în momentul în care pacientul va fi tratat, să fie văzut de toți ceilalți specialiști.
Mai ales când vorbim de boli cronice sau de afecțiuni rare, unde este nevoie de echipe multidisciplinare. Sper ca aceste lucruri să se schimbe și ca și noi să ne schimbăm, atât din perspectiva pacientului, cât și din perspectiva personalului medical", a spus Radu Gănescu, președintele COPAC, în cadrul Aspen HealthCare Summit.
Prevenția rămâne un subiect central pe agenda publică, însă eficiența programelor naționale este contestată în absența unei strategii coerente care să includă întreaga populație expusă riscurilor.
"Problema screeningului este că, dacă îl faci la nivel național, dar oportunist, nu are nicio valoare reală. Un screening la nivel național este costisitor. Pentru a-l implementa corect, trebuie să ai în vedere întreaga cohortă de persoane recomandate pentru un anumit tip de screening, fie că vorbim de cancer colorectal, fie de cancer de col uterin.
Dacă faci screening doar pentru 50.000–100.000 de persoane, cum se întâmplă în prezent prin proiecte finanțate din fonduri europene, destinate doar grupurilor vulnerabile, aceasta reprezintă doar o mică parte din populația-țintă. În acest caz, impactul asupra mortalității sau incidenței cancerului este limitat", a explicat președintele COPAC.
Asistența medicală primară și cea comunitară joacă un rol major în acest mecanism. Legătura de încredere dintre cetățeni, asistenții comunitari și medicii de familie asigură accesul la prevenție chiar și în zonele defavorizate, înainte ca problemele de sănătate să devină grave.
Interconectarea sistemelor IT nu garantează automat succesul digitalizării. Simpla descărcare a unei aplicații de către un număr mare de utilizatori poate crea o iluzie a progresului. Experții avertizează că adevărata performanță se măsoară prin calitatea datelor din spate, standardizarea formatelor pentru dosarele electronice și instruirea corectă a personalului medical.
Problema raportărilor deficitare se manifestă la nivel internațional, inclusiv în state dezvoltate precum Germania, unde birocrația pe hârtie persistă în anumite regiuni. În acest context global, Spațiul European al Datelor de Sănătate (European Health Data Space) va oferi, în perioada 2029–2030, un cadru comun de referință și un algoritm clar de comparare a performanțelor între state. Pentru România, identificarea rapidă a organismelor de acces la aceste date (Health Data Access Bodies) este un pas urgent.
O viziune pe termen lung presupune acțiuni concrete imediate. Pentru ca România să raporteze un succes istoric în digitalizare peste un deceniu, noul sistem informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (SIIUI) trebuie utilizat ca o temelie solidă pentru registrele de pacienți.
"Eu cred că ce ar trebui să începem acum este ca, da, odată cu noul SIIUI pe care Casa Națională îl va gestiona, să începem să colectăm date, să facem registre de pacienți și să putem, începând probabil de anul viitor, cel târziu în 2028, să facem evaluări corecte și clare pe categorii de boli.
Pe programele naționale cred că ar trebui să se schimbe abordarea: să nu mai discutăm doar de programe curative. Dacă tot vorbim mult de prevenție, haideți să le combinăm și să facem programe integrate, cu pachete care să includă prevenție, screening, vaccinare, diagnostic, tratament, monitorizare și paliație. Astfel, pacientul să aibă tot traseul de servicii medicale, nu să se plimbe din program în program și de la un specialist la altul", a concluzionat Radu Gănescu.
