Cum poate Inteligența Artificială să salveze sistemul de sănătate de la colaps financiar și să recupereze 3,5 miliarde de euro
Sistemele bazate pe solidaritate în forma lor actuală se confruntă cu provocări structurale majore, de la subfinanțare și colectare fiscală deficitară, până la îmbătrânirea accelerată a populației. Eficientizarea proceselor, echilibrul dintre finanțarea publică și cea privată, precum și integrarea tehnologiilor de ultimă generație reprezintă pilonii pe care se poate reconstrui sustenabilitatea sistemului medical din România.
Prof. dr. Alexandru Rafila avertizează că modelul actual de solidaritate trebuie reformat urgent pentru a evita un blocaj financiar generalizat în următorii ani.
"Trebuie să găsim o formă de solidaritate, deoarece în România există câteva probleme structurale pe care ne-am ferit să le abordăm. Dacă nu găsim o formulă responsabilă prin care să abordăm toate aceste elemente, s-ar putea ca peste 4-5 ani Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate să se prăbușească și să nu mai poată asigura finanțarea sistemului. Trebuie să acționăm pentru ca acest lucru să nu se întâmple.
Cauza principală a subfinanțării este o colectare fiscală extrem de redusă. România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană, cu venituri bugetare de doar 32% din PIB. Dacă privim execuția bugetară, avem cea mai mică alocare nominală pentru sănătate. Totuși, proporțional din bugetul total, alocarea nu este cea mai mică; raportat strict la cheltuielile publice, ne situăm aproape de media Uniunii Europene. Însă acest adevăr matematic este trecut sub tăcere.
Măsurile actuale din România (reduceri de cheltuieli, creșteri de taxe) nu rezolvă problema de fond: colectarea la buget și evaziunea fiscală. Evaziunea fiscală rămâne uriașă: aproximativ 30% din TVA nu se colectează, în timp ce ne plângem că nu avem bani pentru spitale. România înregistrează un deficit bugetar în jur de 8%, în condițiile în care deficitul de colectare este de minimum 8% din PIB. Practic, dacă s-ar colecta taxele la nivelul cuvenit, România nu ar avea deficit bugetar", a explicat prof. dr. Alexandru Rafila, în cadrul Aspen HealthCare Summit.
"Istoric, spitalul din România a avut nu doar un rol medical, ci și o puternică componentă socială, fapt care a dus la o hipertrofiere a serviciilor spitalicești, în detrimentul medicinei primare și ambulatorii.
Dincolo de această structură, modul de finanțare a sistemului public este inadecvat și a eliminat competiția reală cu sistemul privat. Un exemplu clar este mecanismul prin care au fost introduse măririle salariale în sectorul public: 15 miliarde de lei au finanțat serviciile medicale spitalicești propriu-zise, iar alte 15 miliarde de lei au acoperit exclusiv influențele salariale.
Această dublă finanțare s-a aplicat doar în sectorul public. În schimb, sectorului privat i s-au decontat doar serviciile medicale prin CNAS, la tarife nerealiste, mult sub valoarea lor reală de piață", a explicat prof. dr. Alexandru Rafila, în cadrul Aspen HealthCare Summit.
Prof. dr. Alexandru Rafila - FOTO: Crișan Andreescu
"Prin acest dezechilibru, presiunea financiară a fost mutată direct pe umerii pacientului. Conform unui studiu recent realizat de un colectiv de la Academia de Studii Economice (ASE), indicatorul out-of-pocket money (plățile directe efectuate de pacienți) a ajuns în România la aproape 30%.
O rată a plăților directe de 30% din totalul cheltuielilor de sănătate ne apropie mai degrabă de indicatorii specifici țărilor în curs de dezvoltare sau din Africa, decât de modelele europene de protecție socială. Acest indicator demonstrează că modul în care a fost concepută și perpetuată finanțarea sănătății este fundamental greșit.
Trebuie limitată contribuția personală a pacientului pentru furnizorii de servicii private care doresc să fie în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Aceasta este în prezent nelimitată și povărătoare pentru foarte multe familii care fac împrumuturi la bancă și ipotechează casa ca să poată să plătească un serviciu spitalicesc. Lucrul acesta este nepermis într-o țară din lumea europeană.
De asemenea, cred că publicul trebuie să înțeleagă ce înseamnă un pachet de servicii de bază: cât este vorba de alegerea publicului, cât este vorba de lista de așteptare, cât este vorba despre intervalul de timp în care poate să aibă acces la investigații. În Marea Britanie, de exemplu, ca să-ți faci un RMN la genunchi durează un an de zile dacă n-ai o asigurare privată. Aceasta este realitatea", a explicat prof. dr. Alexandru Rafila, în cadrul Aspen HealthCare Summit.
"În afară de strategia până în anul 2030, ar trebui să avem un roadmap pentru toate instituțiile, începând cu primul-ministru, Guvernul, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Acest plan trebuie să atingă niște jaloane într-un interval de timp și să mențină sustenabilitatea sistemului de sănătate și accesul la servicii al pacienților, indiferent de locul în care locuiesc.
Un exemplu este programul de oncologie, unde se lucrează foarte intens la regionalizarea serviciilor, astfel încât un pacient dintr-o anumită regiune să aibă acces la toate procedurile de care are nevoie în acea zonă.
Să nu mai trebuiască să circule în toată țara și să nu stea foarte mult, pentru că accesul rapid este un serviciu esențial pentru prognosticul bolii. Lucrul acesta este în derulare.
Aș menționa Craiova, pentru că regiunea Olteniei este foarte efervescentă în momentul de față și dezvoltă un program de oncologie extrem de robust, care poate să fie un exemplu pentru alte regiuni", a explicat prof. dr. Alexandru Rafila, în cadrul Aspen HealthCare Summit.
Fostul europarlamentar și actual membru în board-ul EMA subliniază că securitatea sanitară a devenit o prioritate strategică a Uniunii Europene, însă atrage atenția asupra blocajelor din bugetul național.
"Experiența pandemiei COVID-19 a deschis ochii decidenților politici la nivel european și național. S-au pus în aplicare mecanisme de gestionare a crizelor sanitare din viitor, monitorizarea penuriei de medicamente și coordonarea răspunsurilor la amenințările transfrontaliere. În acești ani a avut loc cea mai amplă revizuire a legislației farmaceutice. S-au făcut progrese evidente pentru a crește solidaritatea, reziliența și pentru a construi o Uniune Europeană a Sănătății.
Sustenabilitatea financiară preocupă majoritatea statelor dezvoltate ale lumii, chiar și țări cu posibilități financiare mult mai mari decât ale României, cum ar fi cele din Nordul și Vestul Europei. Asta nu înseamnă că ne pregătim de un colaps, ci doar de modificări de paradigmă. O populație care va trăi din ce în ce mai mult înseamnă costuri suplimentare și necesitatea unei eficientizări a sistemelor actuale.
Aici, inteligența artificială (IA) poate juca un rol important prin detectarea timpurie a anumitor afecțiuni, ceea ce va scădea costurile pentru societate și cele de tratament. De asemenea, prin IA se poate asigura o alocare mai eficientă a resurselor, iar investițiile în inovare pot fi eficientizate. Studiile clinice vor arăta diferit în viitor; chiar discutăm despre acest lucru și la Agenția Europeană a Medicamentului", a precizat Cristian Bușoi, membru al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), în cadrul Aspen Healthcare Summit.
Cristian Bușoi, membru al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA) - FOTO: Crișan Andreescu
"România a făcut pași importanți, însă accesul la inovație este încă deficitar, nu doar comparativ cu statele vest sau nord-europene, ci și cu țări din regiune comparabile ca procent din PIB alocat sănătății. Ne îngrijorează faptul că există variații de la an la an. Anul 2025, comparativ cu 2024, a adus o creștere substanțială, dar dacă ne uităm la bugetul pe 2026, avem – cel puțin astăzi – o scădere a bugetului pentru medicamente. Sigur că aceasta se va corecta prin rectificări bugetare.
Mesajul nu este acela că trebuie să reducem sau să restrângem accesul la inovație, ci trebuie să găsim soluții. Poate eficientizăm modelele de acces de tip cost-volum, poate chiar trecem la parteneriate reale cu industria farmaceutică, bazate pe contracte multianuale, cu garantarea unui număr de pacienți și de tratamente. Important este ca statul român să fie un partener predictibil.
De asemenea, eu cred că preemțiunea sistemului public în programele naționale de sănătate este profund greșită. Pacienții trebuie să meargă acolo unde găsesc condițiile cele mai bune. Avem cel puțin două exemple clare: dializa și radioterapia.
Aceste programe ne arată că sistemul privat a adus beneficii enorme pacienților, a rezolvat cazurile medicale cu mult mai multă eficiență și a respectat demnitatea bolnavilor. Acest gen de abordare monopolistă nu își mai are locul în România anului 2026", a precizat Cristian Bușoi, aembru al Consiliului de Administrație al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), în cadrul Aspen Healthcare Summit.
Reprezentantul Aspen Institute și Alliance Healthcare pune accentul pe optimizarea costurilor din sistem prin utilizarea tehnologiei, în contextul unei presiuni demografice fără precedent.
"Eu sunt din generația "decrețeilor". Suntem o generație care nu ar vrea să rămână fără pensie. Vor fi cam două milioane de oameni care, în următorii 3, 5 sau 7 ani, vor ieși la pensie. Mai mult de atât, vor ajunge undeva în jur de 60 de ani, moment în care comorbiditățile încep să devină foarte importante, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate va trebui să le susțină tratamentele.
Natalitatea a scăzut foarte mult, am ajuns să se nască sub 150.000 de copii pe an, în timp ce în generația mea au fost 670.000.
În cei 30 de ani de când lucrez, nu am primit răspuns la o întrebare: De câți bani ar fi nevoie ca Sistemul de Sănătate din România să funcționeze corect? Eu cred că dacă pompăm în continuare miliarde și zeci de miliarde într-un sistem, acești bani se vor pierde în continuare și tot nu vor fi de ajuns.
Finanțarea este o problemă, dar haideți să ne gândim dacă putem cumva optimiza costurile sistemului și dacă putem crește randamentul", a explicat Iulian Trandafir – Membru al Consiliului Director al Aspen Institute România și Vicepreședinte Regional CEE al Alliance Healthcare.
"Cheltuielile totale din sistemul nostru de sănătate sunt de aproximativ 20 de miliarde de euro. Un studiu al OECD arată că diagnosticul suboptim la nivel european este de undeva la 17,5%, ceea ce echivalează practic cu o pierdere directă pentru sistemul de sănătate.
Raportat la cele 20 de miliarde ale noastre, înseamnă că în sistemul românesc se pierd anual 3,5 miliarde de euro din această cauză. Aceasta este o sumă imensă! Am putea recupera acești bani dacă am implementa medicina asistată de AI, care să reducă diagnosticul suboptim (adică diagnosticul greșit, incomplet sau întârziat).
Probabil că AI nu îl va reduce la zero, dar o poate face cu până la 90%", a explicat Iulian Trandafir – Membru al Consiliului Director al Aspen Institute România și Vicepreședinte Regional CEE al Alliance Healthcare.
Gabriel Dina – Director Pfizer România - FOTO: Crișan Andreescu
Directorul Pfizer România evidențiază decalajul terapeutic dintre România și statele cu sisteme medicale avansate, unde inovația farmaceutică salvează vieți.
"Inovația este absolut critică pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. De altfel, dacă ne uităm în urmă, așa am ajuns să avem o speranță de viață dublă: inovația, alături de igienă și sanitație, a jucat un rol extrem de important în această dezvoltare.
Progresul este uriaș. Haideți să ne uităm la oncologie, de exemplu. Cu cât vom trăi mai mult, cu atât mai mulți dintre noi vor ajunge să trăiască cu cancer. Însă progresele sunt absolut uluitoare în comparație cu acum 25 de ani.
Țările cu sisteme dezvoltate, care apreciază inovația la adevărata ei valoare și găsesc modalitățile prin care să asigure o difuzie rapidă a inovației în practica clinică, au ajuns la rate de supraviețuire cumulativă de 70% la 5 ani, ceea ce înseamnă că au înjumătățit ratele de mortalitate. Noi unde suntem? Suntem la jumătate", a explicat Gabriel Dina – Director Pfizer România, în cadrul Aspen HealthCare Summit.
